Peste 300 de milioane de euro au intrat deja în județ, dar miracolul promis nu se vede!

* Iașul este vicecampionul României la bani europeni primiți, însă trăiește încă precum un județ de pluton * în timp ce Clujul construiește infrastructură metropolitană, își dezvoltă spitalele, parcurile industriale și transportul inteligent, iar Bihorul continuă să fie exemplul național al investițiilor rapide și eficiente, Iașul pare că se împiedică exact acolo unde are cea mai mare nevoie de dezvoltare: infrastructura mare

Cu 300,1 milioane de euro încasați deja din Planul Național de Redresare și Reziliență, județul Iași ocupă locul al doilea în România, dacă excludem Municipiul București, care reprezintă un caz aparte.

Doar Clujul reușește să atragă mai mult, cu aproape 339 de milioane de euro. În urma Iașului se aliniază Bihor, Mureș, Constanța, Suceava și Timiș, toate considerate județe extrem de performante în absorbția fondurilor europene.

Pe hârtie, Iașul pare unul dintre marii câștigători ai României. În teren însă, imaginea este cu totul alta.

O uriașă contradicție

Județul în care au intrat peste 1,5 miliarde de lei din fonduri europene continuă să fie izolat de restul țării prin lipsa autostrăzilor. Trenurile circulă cu viteze demne de secolul trecut, aeroportul se dezvoltă, dar fără conexiuni rutiere moderne, iar centurile ocolitoare și marile artere promise de ani întregi rămân încă pe mesele proiectanților sau în faza documentațiilor.

Iașul încasează bani europeni ca un lider național, dar funcționează încă după infrastructura unui județ periferic. Aceasta este, poate, cea mai mare contradicție.

Din cele peste 300 de milioane de euro atrase la nivel județean, o parte importantă merge către investiții în eficiență energetică, renovarea clădirilor, locuințe pentru tineri, digitalizarea școlilor și mobilitate urbană. Sunt investiții necesare și utile, însă ele nu rezolvă problema care ține în loc dezvoltarea Moldovei: lipsa infrastructurii majore.

Clujul nu este doar primul la fonduri europene. Clujul este primul și la efectele pe care aceste investiții le produc în economie. Bihorul nu impresionează doar prin absorbție. Impresionează prin rapiditatea cu care proiectele se transformă în șantiere și apoi în investiții finalizate.

În schimb, Iașul continuă să ofere imaginea unui județ în care milioanele de euro circulă mult mai repede prin rapoarte decât prin betoniere.

Un alt semnal de alarmă vine chiar din comparația cu Suceava

Vecinii din nord au atras peste 222 de milioane de euro, cu aproape 80 de milioane mai puțin decât Iașul. Cu toate acestea, multe dintre proiectele lor sunt deja vizibile și funcționale, în timp ce în Iași numeroase investiții încă se află în diverse etape birocratice sau pe șantiere care înaintează lent.

Diferența dintre absorbția fondurilor și capacitatea administrativă de implementare începe să devină una dintre cele mai mari vulnerabilități ale județului.

Municipiul Iași este exemplul cel mai elocvent. Primăria a încasat deja peste 80 de milioane de euro, iar cea mai mare parte a banilor merge către mobilitate urbană și renovarea energetică. Cu toate acestea, traficul continuă să fie unul dintre cele mai sufocate din România, transportul public este departe de standardele unui mare oraș european, iar lipsa parcărilor și blocajele zilnice au devenit parte din rutina locuitorilor.

Ieșeanul obișnuit nu trăiește în statistici

Ieșeanul face astăzi abstracție de cifrele din statistici. Iar asta pentru că el trăiește în ambuteiaje. Nu circulă prin tabele financiare. Circulă pe bulevarde aglomerate, printre șantiere interminabile și promisiuni repetate de la un mandat la altul.

Acesta este adevăratul test al administrației. Nu câți bani intră în conturi, ci câți bani se transformă în schimbări vizibile.

Iașul are astăzi una dintre cele mai mari oportunități financiare din istoria sa modernă. Niciodată nu au existat atât de multe surse europene disponibile simultan. Niciodată administrațiile locale și județene nu au avut la dispoziție asemenea resurse.

PNRR este un mecanism cu termen-limită, iar fiecare lună de întârziere reduce șansele finalizării investițiilor.

Dacă ritmul implementării nu accelerează, există riscul ca Iașul să rămână în istorie drept județul care a atras sute de milioane de euro, dar nu a reușit să producă aceeași revoluție în infrastructură, economie și calitatea vieții pe care au reușit-o alte județe de top.

Iar aceasta ar fi cea mai dureroasă concluzie. Pentru că adevărata competiție nu se poartă între cine încasează cei mai mulți bani europeni, ci între cine reușește să îi transforme primul în drumuri, spitale, școli, investiții și locuri de muncă. Iar la acest capitol, Iașul încă are enorm de recuperat. Daniel BACIU