Iașul rămâne fără profesori. Materii esențiale precum Matematica, Fizica și Informatica intră în criză

* școala românească se apropie de o criză fără precedent, iar Iașul este deja în prima linie a acestei probleme * în unitățile de învățământ din județ erau disponibile, în urmă cu două luni, nu mai puțin de 1.939 de posturi și fracțiuni de normă * nu lipsesc doar cadrele pentru materii marginale, ci chiar pentru discipline care stau la baza dezvoltării economice și tehnologice: Fizică, Matematică, Informatică, Limba engleză

Unul dintre cele mai puternice semnale de alarmă vine de la profesorul Marius Andruh, președintele Academiei Române, care avertizează că România riscă să nu mai aibă suficienți profesori pentru anumite discipline într-un orizont de aproximativ un deceniu.

Nu este un avertisment politic și nici o simplă opinie. Este vocea unuia dintre cei mai importanți oameni de știință ai României, un profesor care a format generații de olimpici și care cunoaște mecanismele educației de zeci de ani.

Problema are cauze profunde: o combinație periculoasă între scăderea populației școlare, îmbătrânirea corpului profesoral și lipsa de atractivitate a meseriei de dascăl.

Profesorii dispar, iar sistemul nu are înlocuitori

În urmă cu câțiva ani, o generație școlară număra aproximativ 250.000 de copii. Astăzi, aceeași generație a ajuns la aproximativ 170.000. Dar scăderea numărului de elevi nu înseamnă automat mai puține probleme.

În special în mediul rural, profesorii sunt nevoiți să alerge între mai multe școli și sate pentru a-și completa norma. Un dascăl de Matematică sau Fizică poate ajunge să predea în două sau trei localități diferite, transformând o profesie bazată pe vocație într-o cursă contra cronometru.

O altă problemă uriașă este dispariția profesorilor cu dublă specializare – Matematică - Fizică, Fizică - Chimie sau Chimie - Biologie - generații care au ținut în viață orele de științe din gimnazii.

Această rezervă umană se apropie de pensionare, iar în locul ei nu există încă o generație pregătită.

Aproape 2.000 de posturi disponibile la Iași

În urmă cu două luni, în județul Iași erau disponibile nu mai puțin de 1.939 de posturi și fracțiuni de normă în unitățile de învățământ. Din totalul acestora, 1.707 de posturi erau vacante, în timp ce alte 232 de poziții figurau ca rezervate, ceea ce arată presiunea uriașă asupra sistemului educațional, care are nevoie constantă de noi profesori pentru a acoperi orele și clasele existente.

Cel mai mare gol se înregistrează la nivelul învățământului primar. Școlile din județ caută 184 de învățători, o lipsă care poate afecta direct începutul parcursului educațional al celor mai mici elevi. Situația este la fel de complicată și în zona educației timpurii, unde sunt disponibile 173 de posturi pentru educatoare și cadre didactice specializate.

Nu lipsesc doar cadrele pentru materii marginale, ci chiar pentru discipline care stau la baza dezvoltării economice și tehnologice: 98 de posturi vacante la Fizică, 61 de posturi la Matematică, 60 de posturi la Informatică, 59 de posturi la Limba engleză.

Cele mai multe catedre neocupate sunt în municipiul Iași, unde în acest an erau disponibile peste 700 de posturi, dar deficitul se resimte și în localitățile din județ, inclusiv în zona periurbană, la Pașcani și Târgu Frumos.

Este semnalul unei crize care riscă să lovească exact domeniile de care România are nevoie cel mai mult.

Salariile împing absolvenții spre privat

Pentru mulți absolvenți de profil real, alegerea este aproape imposibilă. Un profesor debutant câștigă aproximativ 3.700 de lei net, în timp ce un absolvent de Informatică poate ajunge în industria IT la venituri de câteva ori mai mari încă de la primul loc de muncă. Situații similare apar și în cazul absolvenților de Chimie, atrași de industria farmaceutică sau de companii private.

Profesorul Marius Andruh propune un model nou: pregătirea viitorilor profesori încă din primul an de facultate, programe cu dublă specializare pentru cei care vor preda la gimnaziu, mastere dedicate pentru profesorii de liceu, burse speciale și sprijin pentru cei care aleg școlile din mediul rural.

O soluție concretă, venită din vârful mediului academic, dar care așteaptă încă să fie transformată în politică publică.

Între timp, școlile caută profesori, elevii așteaptă dascăli, iar timpul trece. Carmen DEACONU