Scandalul locuințelor ANL: Statul construiește, primăriile repartizează, nimeni nu controlează!

Mii de tineri așteaptă ani de zile o locuință ANL, în timp ce statul nu are o evidență centralizată a beneficiarilor care ar putea să nu mai îndeplinească toate condițiile legale. Ministerul Dezvoltării spune că nu are atribuții de control, iar responsabilitatea este pasată către autoritățile locale. La Iași, municipalitatea administrează 268 de locuințe ANL, într-un oraș unde cererea depășește cu mult oferta.

Cine verifică dacă persoanele care locuiesc în apartamente ANL mai au dreptul să beneficieze de aceste locuințe? Cine controlează dacă un chiriaș mai respectă criteriile de acces după ani de zile de la semnarea contractului? Cine verifică dacă un beneficiar nu a devenit între timp proprietar al unei alte locuințe?

Răspunsul oficial al Ministerului Dezvoltării ridică semne de întrebare: nu există un mecanism național de monitorizare periodică a veniturilor și patrimoniului beneficiarilor ANL, iar ministerul susține că nu are atribuții privind verificarea modului în care sunt repartizate și administrate aceste locuințe.

Practic, statul finanțează și construiește, însă după predarea imobilelor către administrațiile locale, controlul asupra repartizării și administrării revine primăriilor.

Iașul are 268 de locuințe ANL, dar cererea este uriașă

În municipiul Iași, fondul locativ ANL este unul extrem de limitat raportat la numărul solicitărilor. Primăria Municipiului Iași are în administrare 268 de locuințe de tip ANL destinate închirierii pentru tineri. Acestea fac parte dintr-un fond locativ municipal care cuprinde, în total, 1.546 de unități locative, structurate astfel: 673 de locuințe sociale, 605 locuințe convenabile, 268 locuințe ANL.

Într-un oraș cu o populație numeroasă și cu o piață imobiliară tot mai greu accesibilă pentru tineri, numărul apartamentelor ANL rămâne insuficient. În evidențele municipalității există de ani buni numeroase solicitări pentru obținerea unei locuințe din fondul de stat.

Primăria Iași susține că verificarea beneficiarilor se face prin structurile proprii. „Direcția Fond Locativ este instituția din cadrul Primăriei Municipiului Iași care are rolul principal de a administra contractele. Aceasta are obligația legală, în baza Legii nr. 152/1998, de a reface listele de priorități, solicitând actualizarea dosarelor și verificând dacă chiriașii mai îndeplinesc criteriile de acces”, precizează municipalitatea.

Ministerul Dezvoltării: „Nu avem atribuții de control”

Solicitările privind verificarea modului de atribuire și menținere a locuințelor ANL au primit însă un răspuns care mută responsabilitatea către administrațiile locale.

Potrivit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, locuințele pentru tineri destinate închirierii fac parte din proprietatea privată a statului, dar sunt administrate de autoritățile locale pe raza cărora sunt construite.

Ministerul afirmă că rolul său se limitează la elaborarea cadrului legislativ și la avizarea criteriilor de repartizare, în timp ce primăriile stabilesc listele beneficiarilor, gestionează contractele și urmăresc respectarea condițiilor de închiriere. „Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nu deţine atribuţii legale cu privire la controlul, verificarea şi modalitatea de repartizare a locuinţelor”, se arată în răspunsul transmis.

Nicio bază de date națională pentru chiriașii ANL. Primăriile stabilesc beneficiarii

Una dintre cele mai importante întrebări rămâne fără un răspuns concret: câți beneficiari ANL mai îndeplinesc astăzi condițiile legale?

Ministerul nu deține o evidență națională privind situația patrimonială a chiriașilor și nu există un sistem centralizat prin care să fie verificat dacă aceștia mai respectă criteriile de eligibilitate.

Astfel, verificarea rămâne fragmentată la nivel local, fiecare primărie având propria responsabilitate privind administrarea locuințelor.

În lipsa unei baze de date comune, situații precum schimbarea situației familiale, creșterea veniturilor sau dobândirea unei alte proprietăți pot fi descoperite doar prin verificările realizate de autoritățile locale.

Conform legislației în vigoare, repartizarea locuințelor ANL pentru tineri se face pe baza criteriilor aprobate de consiliile locale, cu avizul Ministerului Dezvoltării.

Autoritățile locale stabilesc punctajele, întocmesc listele solicitanților și aprobă repartizarea apartamentelor.

Ministerul invocă principiul autonomiei locale și precizează că nu există raporturi de subordonare între instituția centrală și primării. „Modalitatea de repartizare a locuințelor pentru tineri destinate închirierii este exclusiv în competența autorităților administrației publice locale”, transmite ministerul.

Contractele ilegale pot fi anulate, dar doar după identificarea problemelor

În cazul în care sunt descoperite contracte încheiate cu încălcarea prevederilor legale, acestea sunt lovite de nulitate absolută.

Legea nr. 152/1998 prevede că identificarea acestor situații și sesizarea instanțelor pentru anularea contractelor se fac prin grija prefecților.

Problema este că mecanismul funcționează mai degrabă reactiv: este nevoie de sesizări, verificări sau controale pentru ca eventualele nereguli să fie descoperite.

Ministerul Dezvoltării susține că introducerea unui mecanism național de monitorizare a beneficiarilor ANL ar necesita o analiză privind impactul asupra autonomiei locale.

Până atunci, situația rămâne neschimbată: statul construiește locuințele, primăriile le repartizează, iar verificarea beneficiarilor depinde de capacitatea fiecărei administrații locale.

Într-un domeniu în care cererea este uriașă, iar numărul locuințelor disponibile este redus, lipsa unui control național permanent al beneficiarilor alimentează suspiciunile și întrebările privind transparența sistemului.

Daniel BACIU