Autostrada vine, investițiile cresc, dar Iașul nu ține pasul cu Clujul și Timișoara

* Iașul accelerează, dar nu recuperează: de ce rămâne orașul în urma marilor poli urbani Spital Regional, Operă nouă, stadion și autostradă: marile pariuri ale Iașului * boom imobiliar, dar cu frâna trasă

Iașul traversează una dintre cele mai intense etape de dezvoltare din ultimele decenii, conturându-se tot mai clar ca un pol regional important de investiții și modernizare. Atât autoritățile publice, cât și investitorii privați contribuie la acest proces accelerat, iar valoarea cumulată a proiectelor aflate în derulare sau în pregătire depășește pragul de 1 miliard de euro, potrivit concluziilor unei recente dezbateri pe teme imobiliare. Cu toate acestea, în pofida volumului semnificativ de investiții, Iașul continuă să rămână în urma marilor motoare urbane ale României – București, Cluj-Napoca sau Timișoara – în ceea ce privește ritmul general al dezvoltării.

În zona investițiilor publice, mai multe proiecte strategice au înregistrat progrese notabile. Cel mai amplu dintre acestea este Spitalul Regional de Urgență, un proiect estimat la aproximativ 700 de milioane de euro, amplasat în zona Moara de Vânt, pe o suprafață de circa 200.000 de metri pătrați, pentru care a fost deja obținută autorizația de construire. În paralel, noua Operă din Iași, un proiect evaluat la 80 de milioane de euro, urmează să fie finanțată prin programul Ministerului Culturii „Temelii Culturale”, consolidând statutul orașului de important centru cultural la nivel național. Totodată, noul stadion din zona Bahlui, un proiect de 110 milioane de euro coordonat de Primăria Iași, a făcut pași înainte în procesul de autorizare, fiind gândit ca o infrastructură sportivă modernă, cu impact regional.

Pe segmentul privat, un rol central îl joacă în continuare compania Iulius, unul dintre cei mai mari investitori din Iași, care a alocat deja peste 490 de milioane de euro în oraș. Grupul își reconfirmă angajamentul prin noi investiții estimate la 110 milioane de euro, cel mai vizibil proiect fiind remodelarea complexului Palas Iași, realizată în colaborare cu celebrul birou internațional de arhitectură Foster + Partners. Conceptul proiectului se bazează pe eficientizarea și reconfigurarea spațiilor existente, fără construirea unor clădiri noi. Transformarea, atât funcțională, cât și estetică, va aduce aproximativ 16.000 de metri pătrați de suprafață închiriabilă suplimentară, facilitând accesul unor retaileri internaționali în premieră regională, atât din zona mass-market, cât și din segmentul premium – fashion, beauty și entertainment. Proiectul va include, de asemenea, zone de joacă pentru copii amenajate atât la interior, cât și la exterior, noi concepte tematice de restaurante și cafenele, un centru de evenimente și o reamenajare peisagistică a unor zone din parc, cu peluze în pantă și spații de joacă interactive.

Un alt element esențial pentru dezvoltarea economică a Iașului și a întregii regiuni de Nord-Est este Autostrada A7, considerată cel mai așteptat proiect de infrastructură din zonă. Deși unele întârzieri au amânat deschiderea anumitor loturi, estimările indică faptul că autostrada va deveni complet funcțională pe relația București – Pașcani până în 2026.

 Finalizarea acesteia va reduce semnificativ timpii de transport și va deschide noi oportunități pentru dezvoltări de producție și logistică într-o regiune care, până recent, contribuia marginal la stocul național de spații industriale moderne, cu o pondere sub 4%. Tendința este însă una de schimbare accelerată: potrivit datelor 4BIZ Properties, în zona Iași există în prezent peste 370.000 de metri pătrați de spații industriale și logistice, livrate, aflate în construcție sau în fază de planificare, dezvoltate de investitori precum Proinvest, Eli Parks, Olympian Parks, Oresa și Kaufland.

Această evoluție se reflectă și în piața terenurilor, una dintre cele mai dinamice din România. Cererea rămâne constant ridicată, în special pentru proiecte rezidențiale, mixed-use, logistice și de retail. Conform estimărilor 4BIZ Properties, terenurile autorizate pentru dezvoltări logistice se tranzacționează la prețuri cuprinse între 50 și 120 de euro/mp, cele destinate retailului între 180 și 400 de euro/mp, iar pentru proiectele rezidențiale și mixte prețurile pornesc de la 150 de euro/mp și pot ajunge până la 2.000 de euro/mp în zona ultracentrală.

Pe segmentul rezidențial, Iașul continuă să fie un oraș relativ accesibil în comparație cu alte mari centre urbane din România. Este singurul dintre cele șase mari orașe – București, Cluj-Napoca, Brașov, Timișoara și Constanța – unde prețurile locuințelor noi se mențin sub pragul de 2.000 de euro/mp. În luna octombrie, prețul mediu al apartamentelor noi a fost de 1.921 euro/mp, în creștere cu aproximativ 10% față de aceeași perioadă a anului precedent.

Piața de birouri a rămas stabilă, fără livrări noi semnificative, stocul total situându-se la aproximativ 300.000 de metri pătrați. Rata de neocupare se menține în jurul valorii de 15%, iar chiriile pentru spațiile prime au rămas constante, la niveluri cuprinse între 15 și 17 euro/mp.

În contextul scăderii ratei de neocupare în București, al pipeline-ului limitat și al cererii în creștere la nivel național, Iașul ar putea deveni în perioada următoare o destinație mai atractivă pentru chiriașii de birouri, beneficiind de un cost al vieții mai scăzut și de un important bazin de absolvenți care aleg să rămână în oraș.

Deși pornește de la una dintre cele mai slab dezvoltate piețe hoteliere din țară, Iașul se remarcă prin cel mai ambițios pipeline hotelier din România. Potrivit datelor Est Hospitality, sunt anunțate aproximativ 670 de camere noi, în cadrul a cinci proiecte, cu un buget total de dezvoltare estimat între 75 și 80 de milioane de euro.

În ansamblu, aceste evoluții arată că Iașul nu mai este doar un important centru universitar și cultural, ci un oraș aflat într-o transformare structurală profundă, cu perspective solide de creștere economică și urbană pe termen mediu și lung – chiar dacă decalajele față de celelalte mari centre urbane ale României rămân, deocamdată, evidente.

Daniel BACIU