Bahluiul poate fi salvat! Ce plan spectaculos se pune la cale

Iașul visează din nou la apă. După decenii în care râul Bahlui a fost privit mai degrabă ca o rană urbană decât ca o resursă, autoritățile, arhitecții și societatea civilă anunță începutul unei transformări care promite să schimbe radical imaginea orașului.

Joi, într-o întâlnire care ar putea marca un moment de cotitură pentru dezvoltarea urbană a municipiului, Primăria Iași, alături de Ordinul Arhitecților din România – Filiala Iași, Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, Asociația CIVICA, Coaliția Iași NetZero City și cu sprijinul Băncii Mondiale, au lansat dezbaterea „Coridoare verzi-albastre urbane. Bahlui – de la infrastructura gri la infrastructura vie”.

Nu a fost doar o conferință tehnică. A fost, spun participanții, un prim semnal că orașul încearcă să își recupereze râul și să îl redea comunității, transformând o zonă ignorată într-un spațiu viu, respirabil, conectat la oameni. „Este doar începutul unei serii mai ample de acțiuni prin care vrem să înțelegem vocea experților, dar și a comunității, astfel încât viitoarele decizii să fie armonizate între administrație, societate civilă și instituțiile responsabile”, a explicat Alexandrina Dinga, reprezentanta Asociației CIVICA, subliniind că proiectul nu poate exista fără implicarea reală a ieșenilor.

De la beton la natură vie

Conceptul de infrastructură verde-albastră promite o schimbare radicală: mai puțin beton, mai multă natură, maluri accesibile, spații publice, piste, zone de recreere și soluții ecologice capabile să reducă efectele schimbărilor climatice.

Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad au transmis că instituția va avea un rol decisiv în viitoarele intervenții. „Ne dorim ca apa și acest culoar verde-albastru să fie mai aproape de oameni și de comunitate. În funcție de propunerile locale, vom analiza ce lucrări pot fi realizate”, a declarat Lăcrămioara Hranici, evocând exemple de succes din țară și din Europa.

În cadrul discuțiilor au fost prezentate modele similare, inclusiv rețeaua verde-albastră din zona metropolitană Cluj, unde transformările au necesitat ani de studii, negocieri și colaborare între specialiști. Mesajul transmis a fost clar: astfel de proiecte nu apar peste noapte, dar odată realizate schimbă definitiv relația orașului cu natura.

Milioane de euro în joc

Poate cea mai spectaculoasă veste a venit din zona finanțării. Revitalizarea Bahluiului ar putea fi susținută prin programul european New European Bauhaus, unde fiecare proiect poate primi aproximativ 5 milioane de euro. „Un astfel de proiect nu poate fi depus de o singură instituție. Este nevoie de un consorțiu – primărie, Apele Române, universități și organizații civice – iar procesul presupune ateliere de co-design cu publicul”, a explicat Andrei Bondar, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România – Filiala Iași. Practic, viitorul râului ar urma să fie desenat împreună cu locuitorii orașului.

Promisiunea unei schimbări istorice

Primarul municipiului și-a exprimat încrederea că proiectul poate deveni realitate, insistând asupra unei abordări integrate care să unească urbanismul, protecția mediului și nevoile sociale.

Dacă planurile vor prinde contur, Bahluiul ar putea trece de la imaginea unui canal tehnic la aceea a unui coridor verde-albastru care să redefinească viața urbană a Iașiului — un spațiu unde oamenii se plimbă, se întâlnesc și redescoperă apa ca parte din identitatea orașului.

Pentru prima dată după mulți ani, Iașul pare să privească râul nu ca pe o problemă, ci ca pe o șansă. Iar dacă promisiunile se vor transforma în proiecte concrete, Bahluiul ar putea deveni nu doar o reamenajare urbană, ci simbolul unei renașteri urbane pe care orașul o așteaptă de decenii.

Daniel BACIU