Banii există, investițiile întârzie: execuția bugetară a Iașului ridică mari semne de întrebare

Primăria Iași încheie primul semestru al anului 2026 cu un excedent bugetar impresionant de peste 232 de milioane de lei și încasări care au depășit pragul de 1,15 miliarde de lei. La prima vedere, cifrele par să indice o situație financiară solidă. O privire atentă asupra execuției bugetare arată însă o realitate mai nuanțată: în timp ce cheltuielile curente sunt finanțate fără probleme, investițiile avansează într-un ritm considerabil mai lent decât cel planificat.

Bugetul local al municipiului a înregistrat încasări de 1,156 miliarde de lei, în timp ce plățile efectuate au fost de 923,9 milioane de lei, rezultând un excedent de 232,3 milioane de lei la 30 iunie 2026. Veniturile totale au fost realizate în proporție de 80,05% față de programarea pentru primul semestru, însă diferențele dintre cele două mari componente ale bugetului sunt semnificative.

Execuția efectivă a cheltuielilor de investiții - 39,24% din programul stabilit

Secțiunea de funcționare a depășit estimările, cu un grad de realizare a veniturilor de 103,22%, semn că administrația a reușit să asigure resursele necesare pentru plata salariilor, funcționarea serviciilor publice și acoperirea cheltuielilor curente.

În schimb, secțiunea de dezvoltare, cea care finanțează investițiile în infrastructură, școli, drumuri, parcuri sau proiecte europene, a ajuns la doar 47,88% din veniturile estimate, iar execuția efectivă a cheltuielilor de investiții este și mai redusă: 39,24% din programul stabilit pentru primul semestru.

Această diferență explică și excedentul consistent rămas în buget. Deși municipalitatea dispune de resurse financiare importante, o parte semnificativă a proiectelor de investiții se află încă în faze de licitație, proiectare, autorizare sau implementare, ceea ce face ca banii să rămână temporar necheltuiți.

Și instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii au încheiat primul semestru pe plus. Acestea au încasat 256,1 milioane de lei și au efectuat plăți de 217,7 milioane de lei, rezultând un excedent de 38,4 milioane de lei. Gradul de realizare a veniturilor este de 70,61%, iar cel al cheltuielilor de doar 54,20%, ceea ce confirmă aceeași tendință de utilizare prudentă a fondurilor.

Municipalitatea a utilizat 74,4 milioane de lei din creditele interne

În ceea ce privește creditele interne, s-au utilizat 74,4 milioane de lei, reprezentând finanțările contractate de la BCR, BRD și Banca Transilvania pentru proiecte de investiții. Execuția acestui buget a ajuns la 66,83%, însă și aici investițiile propriu-zise au avut un ritm modest, secțiunea de dezvoltare fiind realizată în proporție de doar 21,33%.

O situație și mai rezervată apare în cazul creditelor externe, unde au fost înregistrate încasări de doar 1,1 milioane de lei și plăți de aproximativ 953.000 de lei, reprezentând numai 2% din programarea bugetară. Fondurile provin din împrumutul contractat de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) destinat investițiilor publice, iar sumele neutilizate vor fi reportate pentru perioada următoare.

La capitolul fondurilor europene nerambursabile, execuția este redusă, fiind consemnată în principal restituirea a 148.646 lei după finalizarea proiectului european DigiBuild, derulat prin programul Horizon Europe.

Accelerarea investițiilor, marea provocare

În ansamblu, execuția bugetară arată că Iașul are o poziție financiară stabilă, cu venituri consistente și un excedent important, însă evidențiază și provocarea principală a administrației locale: accelerarea investițiilor. În condițiile în care zeci de proiecte majore – de la infrastructură rutieră și educațională până la regenerare urbană și mobilitate – sunt deja anunțate, ritmul de implementare din a doua jumătate a anului va fi decisiv pentru transformarea acestor resurse financiare în lucrări concrete și beneficii vizibile pentru locuitorii municipiului.

Carmen DEACONU