Bugetul credinței: Primăria distribuie 1,5 milioane de lei către parohii și mănăstiri

Municipiul Iași pregătește o nouă rundă de finanțări pentru unitățile de cult, iar suma propusă pentru anul 2026 ajunge la 1,5 milioane de lei, bani care vor fi distribuiți către 20 de parohii, mănăstiri și comunități religioase din oraș. Oficial, fondurile sunt acordate în baza legislației privind sprijinirea cultelor religioase și vor finanța lucrări de construire, consolidare, restaurare, pictură sau amenajări.

Dincolo de cadrul legal, decizia redeschide însă o dezbatere veche în Iași: care sunt prioritățile unui oraș care are încă școli ce necesită modernizare, spitale care așteaptă investiții și infrastructură aflată sub presiune?

Cele mai mari finanțări merg către construcții și restaurări

Lista propusă de municipalitate arată că cele mai consistente alocări, de 100.000 de lei, sunt destinate proiectelor de construire sau restaurare aflate în diferite stadii.

Printre beneficiari se numără Parohia „Sfântul Cuvios Antonie cel Mare”, care primește bani pentru construirea bisericii, Mănăstirea Bucium, unde finanțarea este destinată construirii Centrului Educațional, Parohia „Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” din Canta, Parohia „Acoperământul Maicii Domnului” din cartierul Bejan, precum și mai multe biserici istorice care derulează lucrări complexe de restaurare sau conservare.

În același timp, alte zece unități de cult vor primi câte 50.000 de lei, în principal pentru lucrări de pictură, reparații sau amenajări.

Pictura bisericilor rămâne una dintre principalele destinații ale fondurilor

O analiză a listei arată că o parte importantă din bani merge către pictura interioară sau restaurarea picturii murale.

Mai multe parohii primesc finanțare pentru fresce noi ori pentru restaurarea celor existente, printre acestea fiind Parohia „Sfântul Ioan cel Nou – Nicoriță”, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Poitiers, Biserica „Sfântul Alexandru și Sfânta Vineri”, dar și monumente istorice importante precum Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi” sau Biserica „Sfântul Gheorghe” din Păcurari.

Astfel, o parte consistentă din bugetul destinat cultelor nu merge către construcții noi, ci către conservarea patrimoniului religios.

Construcțiile noi continuă să atragă cele mai multe resurse

Mai multe biserici aflate încă în faza de edificare primesc finanțări pentru continuarea lucrărilor.

Este cazul parohiilor din Vișani, Canta, Bejan sau CUG, unde șantierele religioase beneficiază de sprijin direct din bugetul local.

Legea permite astfel de finanțări, însă ele continuă să provoace discuții în spațiul public, în special într-o perioadă în care administrațiile locale reclamă lipsa banilor pentru numeroase investiții publice.

Raportată la bugetul general al municipiului Iași, suma de 1,5 milioane de lei nu reprezintă un procent major. Totuși, valoarea are o încărcătură simbolică, deoarece reflectă opțiunea administrației locale de a continua finanțarea proiectelor religioase în paralel cu investițiile din educație, sănătate, infrastructură sau transport.

Susținătorii măsurii invocă obligația autorităților de a sprijini conservarea patrimoniului și activitatea socială desfășurată de multe parohii.

Criticii atrag însă atenția că orice leu din bugetul local înseamnă o alegere între priorități, iar într-un oraș cu numeroase proiecte publice întârziate, fiecare alocare devine inevitabil subiect de dezbatere.

Din cele 20 de unități de cult propuse pentru finanțare: 9 proiecte primesc câte 100.000 de lei, în principal pentru construcții, restaurări și consolidări, 11 proiecte beneficiază de câte 50.000 de lei, destinate în special picturii, reparațiilor și amenajărilor.

Fondurile vor fi alocate din capitolul bugetar destinat cultelor religioase, iar aprobarea finală aparține Consiliului Local Iași.

Într-un oraș în care nevoile de investiții sunt uriașe, cele 1,5 milioane de lei destinate cultelor nu schimbă radical execuția bugetară, dar readuc în prim-plan veșnica dilemă: care este echilibrul corect între sprijinirea patrimoniului religios și finanțarea marilor priorități publice ale Iașului?

Carmen DEACONU