Premieră la Probota: prima moară din România cu tur virtual

* o moară ridicată în 1990, cu locuințele familiei puse gaj, își păstrează mecanismele, sunetele și poveștile într-un muzeu digital, primul de acest gen din țară

Oamenii veneau cândva cu sacii de grâu în căruțe și așteptau să le vină rândul la măcinat. Astăzi, Moara la Păvăluță din Probota poate fi explorată de oriunde, printr-un tur virtual care păstrează memoria unei lumi rurale pe cale de dispariție.

Prima moară din România cu tur virtual

Moara la Păvăluță, așa cum este cunoscută de localnicii din Probota, a devenit primul tur virtual al unei mori românești. Mecanismele vechi, zgomotul valțurilor, fotografiile, vocile oamenilor și povestea familiei care a ridicat clădirea au fost adunate într-un muzeu digital accesibil publicului.

Proiectul „La Moara Culturală – hub etno-agrar, muzeu virtual” este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național cu 250.000 de lei. Miza nu este doar prezentarea unor instalații industriale, ci salvarea unei istorii despre muncă, hrană și viața satului.

O familie și-a pus casele gaj pentru moară

Mircea și Elena Păvăluță nu au moștenit moara. Au construit-o de la zero, în 1990, ajutați de părinți și de întreaga familie. Pentru a obține creditul bancar, și-au pus casele gaj și au riscat tot ce aveau. Investiția a dus la apariția primei mori cu valțuri pentru grâu și porumb din Probota. Oamenii veneau cu sacii în căruțe, așteptau la rând și plecau cu făina necesară gospodăriei. Mircea Păvăluță era morar și electrician și învățase singur să recunoască fiecare sunet al utilajelor. Știa când instalația funcționa corect și când se pregătea să se oprească.

Importanța morii pentru comunitate a fost surprinsă încă din iunie 1994 de Dumitru Dascălescu, în poezia „La moara la Păvăluță”. Versurile vorbesc despre țăranii care veneau din Probota și din satele învecinate, cu căruța, mașina sau sacul, pentru a măcina grâu, secară și porumb.

O moară reală, păstrată în lumea digitală

Prin scanare 3D, filmări și înregistrări audio, publicul poate intra virtual în clădire, poate vedea instalațiile și poate urmări traseul cerealelor până la obținerea făinii. Sunt conservate digital mecanismele, fotografiile vechi, mărturiile localnicilor și povestea morarului.

Componenta virtuală a fost susținută de Diana Creangă și Ioana Repciuc, implicate în documentarea și dezvoltarea proiectului. Turul este completat de materiale educaționale, ateliere pentru copii și activități despre ciclul agricol, Mărțișor și confecționarea păpușilor din pănuși. Proiectul include și un kit destinat școlilor.

„Unele visuri au nevoie de timp”

Pentru Cecilia Oana Tugulia, proprietara morii și fiica familiei care a construit-o, deschiderea proiectului în vremea secerișului nu este întâmplătoare.

„Unele visuri au nevoie de timp. Ne gândeam la clipa în care vom lansa oficial prima moară culturală din România. Nu știam când îi vom deschide porțile. Dar știam că ne dorim să o facem vara, în vremea secerișului, când câmpurile sunt aurii, iar moara își spune cel mai frumos povestea. Astăzi, acel vis a devenit realitate”, a declarat Cecilia Oana Tugulia.

Proprietara afirmă că Moara la Păvăluță este „singura moară din România care are un muzeu virtual” și care oferă vizitatorilor o experiență extrasenzorială. Povestea familiei a continuat prin Magazia Morăriței, prin brutăria care produce pâine cu maia atestată tradițional și prin făina certificată ecologic. Moara rămâne la Probota, în mijlocul câmpurilor care au hrănit-o. Povestea ei poate însă ajunge, de acum, oriunde.

Maura ANGHEL