Scandal pe Autostrada Moldovei: Pașcaniul dispare din calendarul inaugurărilor!

Autostrada Moldovei A7, proiectul care trebuia să schimbe definitiv economia regiunii, pare să fie urmărită de un fenomen devenit aproape obișnuit în infrastructura românească: termenele de finalizare se mută înainte ca lucrările să ajungă la destinație. Dincolo de declarațiile politice și comunicatele optimiste, rămâne o întrebare simplă pe care și-o pun mii de șoferi și zeci de comunități: care este, de fapt, termenul real?

Criticile formulate de Cătălin Urtoi, fost director general interimar al CNIR și fost membru în Consiliul de Administrație al companiei, pun reflectorul pe o succesiune de obiective care s-au modificat constant.

În marile proiecte de infrastructură, calendarul este rescris pe parcurs

Mai întâi, spune Urtoi, promisiunea era clară: autostrada urma să ajungă la Pașcani până la 31 august 2026, în cadrul jaloanelor asumate prin PNRR. Ulterior, termenul s-a schimbat, iar finalizarea până la Pașcani a fost împinsă spre sfârșitul anului. Acum, discursul public vorbește despre deschiderea circulației doar până la Bacău la finalul lunii august... „Hai să spunem lucrurilor pe nume! Inițial, angajamentele au fost ca Autostrada Moldovei - A7 să se finalizeze prin PNRR creditare, până la Pașcani, la 31 August 2026. Apoi am aflat în timpul unei filmări făcute în mașina patronului Umbrarescu cu ministrul transporturilor de atunci, Ciprian Șerban, că A7 va fi finalizată până la Roman în 31 august 2026, iar până la Pașcani la 31 decembrie 2026. După ultimele declarații se pare ca A7 va fi deschisă până la Bacău la 31 august 2026, până la Mircești la 31 decembrie 2026, iar Mircești-Pașcani... anul viitor. Care termen este cel real?”, a spus Urtoi.

Această succesiune de modificări alimentează percepția că, în marile proiecte de infrastructură, calendarul este rescris pe parcurs, iar obiectivele sunt adaptate la ritmul șantierelor, nu invers. În lipsa unor explicații tehnice detaliate și transparente privind cauzele acestor decalaje, fiecare nou termen riscă să fie privit cu tot mai mult scepticism.

Urtoi: „Umbrărescu e mai tare decât premierul sau ministrul Transporturilor”

În centrul dezbaterii apare și rolul constructorului, descris de Urtoi ca un actor care influențează decisiv ritmul proiectului. Este o opinie critică, care reflectă frustrarea unei părți a societății civile față de întârzierile înregistrate pe unele loturi importante, inclusiv Leghin - Moțca.

Totuși, responsabilitatea pentru un proiect de asemenea amploare este împărțită între autoritățile contractante, constructori, proiectanți și procedurile administrative, iar întârzierile pot avea cauze multiple. „Oricum, domnul Umbrărescu e mai tare decât premierul, ministrul Transporturilor și chiar decât directorul general CNAIR, deoarece toți sunt la mâna sa! Pentru asta poate fi numit regele asfaltului, deși eu consider că este exagerat, ținând cont de întârzierea unor lucrări importante pentru regiunea Moldovei... Asta este România! Contractele asumate de părți NU au nici o valoare! Totul este la mica înțelegere!”, a precizat Cătălin Urtoi.

31 august 2026, un test de credibilitate

Data de 31 august 2026 devine astfel un test de credibilitate. Nu doar pentru constructori, ci și pentru autoritățile care au comunicat succesiv termene diferite. Dacă obiectivele asumate nu vor fi atinse, presiunea publică privind respectarea contractelor și gestionarea marilor investiții în infrastructură va crește inevitabil.

Pentru Moldova, A7 nu este doar o autostradă, ci principala promisiune de conectare economică a regiunii cu restul țării și cu rețeaua europeană de transport. Tocmai de aceea, fiecare amânare este percepută nu doar ca o întârziere de șantier, ci ca o nouă întârziere în dezvoltarea unei regiuni care a așteptat decenii această investiție.

Daniel BACIU