Cancerul amenință o treime din populație

* estimările europene arată că, în România, riscul de a dezvolta cancer înainte de 75 de ani ajunge la aproape 1 din 3 bărbați * realitatea din teren spune că fără screening consecvent, boala se vede prea târziu * Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași a devenit un nod vital – atât pentru tratament, cât și pentru depistare precoce – însă cifrele pacienților și presiunea pe servicii arată clar cât de mare rămâne decalajul

În nord-estul țării, cancerul nu mai este „o știre” și nici „un risc abstract”. Este o realitate care intră în case, în familii, în biografii. Iar Iașul, prin IRO, funcționează ca un magnet medical pentru o regiune întreagă, unde accesul la investigații preventive rămâne inegal, mai ales în comunitățile mici.

Datele făcute publice de IRO Iași arată dimensiunea presiunii: în evidențele institutului se află 4.030 de persoane cu neoplasm mamar, iar 44 de cazuri noi au fost luate în evidență în primele șase luni ale anului 2025. Chiar și fără a include toate tipurile de cancer din regiune, această cifră, singură, vorbește despre amploarea fenomenului și despre nevoia de depistare timpurie, înainte ca boala să devină greu de tratat.

 În acest context, prevenția nu mai poate rămâne un lux. IRO Iași a încercat să împingă sistemul în direcția corectă prin infrastructură dedicată și servicii orientate spre screening. Institutul prezintă drept reper faptul că a inaugurat Centrul de Screening și Diagnostic în Boli Oncologice, o clădire dedicată prevenției și investigațiilor de depistare precoce, gândită să funcționeze ca o „poartă” de intrare în sistem pentru pacienții care altfel ajung prea târziu la medic.

Dincolo de infrastructură, contează felul în care omul ajunge efectiv la investigații. IRO precizează că, la Centrul de Screening și Diagnostic, se pot face consultații și investigații gratuite pentru persoanele asigurate, în baza biletului de trimitere, prin decontare în contract cu casa de asigurări. Practic, pentru cei care au medic de familie și pot obține trimitere, există o cale formală, clară, spre prevenție – o diferență importantă într-o țară unde screeningul rămâne, adesea, fragmentat. Totuși, Moldova nu este doar Iașul. Iar una dintre marile rupturi rămâne distanța. De aceea, IRO a derulat și soluții de tip „screening care merge către pacient”. În proiectele regionale de screening mamar, instituția a folosit inclusiv o unitate mobilă dotată cu mamograf digital, iar într-un proiect pilot derulat în 12 județe (iulie 2020–decembrie 2023) au fost testate aproape 24.000 de femei, dintre care 184 au fost diagnosticate cu cancer mamar în urma examinării. Sunt cifre care arată, fără retorică, ce înseamnă screeningul atunci când există organizare: găsești boala înainte să se vadă în stadii dramatice.

În paralel, cancerul de col uterin rămâne o urgență de sănătate publică, tocmai pentru că depinde enorm de prevenție și depistare precoce. De la începutul anului până la finalul lunii septembrie 2025, la IRO au fost diagnosticate 29 de cazuri noi de cancer de col uterin, față de 50 în aceeași perioadă din 2024, iar cele mai multe paciente provin în continuare din mediul urban – semn că în rural, de multe ori, nu scade boala, ci scade accesul la diagnostic.

În rural, prevenția vine cu microbuzul. Caravanele medicale ca ultimă plasă de siguranță

În multe comunități, „prevenție” nu înseamnă programare online și cabinet la 10 minute distanță. Înseamnă când ajunge caravana. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a derulat în 2025 caravana „Nu am făcut destul”, un proiect care duce investigații gratuite direct în localități unde accesul la servicii medicale este limitat. Bilanțul cumulativ al proiectului menționează că, în cele 12 ediții, caravana a ajuns în 35 de județe, a testat peste 13.600 de persoane și a depistat peste 35 de cazuri de cancer, identificând totodată multe situații care necesitau investigații suplimentare.

Clara DIMA