Cartiere întregi în pericol: Iașul are șapte zone cu risc major de alunecări de teren

Copou, Galata, Bucium, Cetățuia, Manta Roșie, Moara de Vânt și zona Centru – Tătărași sunt cartierele unde instabilitatea terenului este deja documentată. Problema nu este una nouă. Ea apare explicit inclusiv în Strategia de dezvoltare a municipiului Iași, aprobată de Consiliul Local la finalul anului 2023. Cu toate acestea, în lipsa fondurilor și a unor decizii ferme, intervențiile reale au rămas mai degrabă simbolice. Doar zilele trecute, în urma problemelor apărute pe strada Văleni, municipalitatea a decis să intervină 

Iașul, oraș construit pe dealuri și versanți instabili, se confruntă de ani buni cu un pericol cunoscut, dar tratat mai degrabă formal: alunecările de teren. Conform documentelor oficiale ale municipalității, șapte mari zone ale municipiului sunt declarate cu risc de alunecare, fenomen care afectează în special versanții abrupți, fragmentați de văi adânci și expuși infiltrațiilor de apă.

Pe strada Văleni, municipalitatea a decis să intervină!

Municipalitatea a elaborat, recent, un proiect privind identificarea versanților supuși alunecărilor de teren și a măsurilor necesare pentru protejarea, consolidarea și întreținerea acestora. Documentul prevede o serie de restricții stricte: interzicerea executării de noi branșamente la rețelele de apă fără soluții clare de evacuare a apelor, interzicerea latrinelor fără fosă etanșă, a săpăturilor neamenajate, a terasărilor fără proiect tehnic, a lucrărilor agricole care favorizează eroziunea sau a schimbării vegetației care destabilizează versanții.

În practică însă, multe dintre aceste reguli au fost ignorate de-a lungul anilor, iar dezvoltarea urbană – de multe ori haotică – a accentuat riscurile.

Pe Dealul Galata, în special în zona șoselei Nicolina – strada Văleni, au fost identificate crăpături de întindere cu deschideri de până la 50 de centimetri, zone vălurite, ochiuri de apă și chiar fețe de desprindere de câțiva metri lățime. Zilele trecute, lucrurile s-au agravat, iar municipalitatea a decis că e momentul să intervină.

Copoul: locuințe dispărute, străzi compromise

Zona Copou Est este una dintre cele mai afectate. Perimetrul vast delimitat de bulevardul C.A. Rosetti, strada Sărărie, Aleea Sadoveanu și limitele administrative cu Popricani și Rediu a fost, înainte de anii 1960, extrem de fragmentat, cu pante între 8% și 35%.

Documentațiile geo-tehnice arată că alunecările ciclice de teren au dus la dispariția majorității locuințelor din aval, iar cele rămase au fost atât de degradate încât trama stradală a fost afectată în totalitate. Lucrările de amenajare a scurgerii apelor executate în anii ’60 au fost compromise odată cu reactivarea alunecărilor.

Nici Copoul de Vest nu stă mai bine. Aici, mișcarea lentă a versantului este mascată parțial de vegetație, care are un rol temporar de stabilizare, dar nu elimină riscul.

Specialiștii indică drept cauză principală contactul argilelor cu apa provenită din infiltrații, inclusiv din funcționarea defectuoasă a rețelelor de canalizare. Practic, apa se infiltrează în structura versantului, accelerând instabilitatea terenului.

Bucium și Moara de Vânt, dezvoltare pe teren fragil. Tătărași și Centru, risc chiar în inima orașului

Zona Bucium este caracterizată printr-o structură geologică monoclinală, iar versanții au fost afectați de terasări, șiroiri și alunecări succesive. Extinderea imobiliară din ultimii ani a pus o presiune suplimentară pe un teren deja vulnerabil.

La Moara de Vânt și în zona Aviației – Aeroport, riscul este considerat ridicat, din cauza pantelor, a modificărilor aduse reliefului și a sistemelor de drenaj insuficiente.

Poate cel mai îngrijorător este faptul că zone cu risc apar inclusiv în centrul orașului și în Tătărași, pe un perimetru extrem de larg, care include străzi intens circulate și zone dens locuite.

Specialiștii avertizează că instabilitatea terenului în aceste zone poate avea consecințe grave, de la fisuri în clădiri până la afectarea infrastructurii rutiere și a rețelelor edilitare.

Un oraș care se mișcă, o administrație care stă pe loc

În timp ce documentele oficiale descriu în detaliu riscurile, măsurile concrete întârzie. Consolidările de versanți sunt costisitoare, necesită proiecte tehnice complexe și finanțări consistente. Fără acestea, Iașul rămâne un oraș vulnerabil, construit pe un echilibru fragil între relief, apă și intervenția umană.

Alunecările de teren nu sunt un scenariu ipotetic, ci un fenomen deja manifest, cu locuințe dispărute, străzi afectate și cartiere întregi aflate sub amenințare. Întrebarea nu mai este dacă vor apărea noi probleme, ci când și cât de grave vor fi, în lipsa unor intervenții reale.

Daniel BACIU