Ce NU au voie românii să facă de Crăciun și tradițiile bizare păstrate cu sfințenie în Moldova

Românii încă respectă, în plin secol XXI, tradiții și superstiții care i-ar lăsa mască pe mulți occidentali. De la interdicția de a pune mâna pe cuțit în Ajunul Crăciunului, până la ritualuri stranii pentru alungarea bolilor și aflarea ursitului, sărbătorile de iarnă sunt încărcate de obiceiuri moștenite din vremuri străvechi.

În unele zone ale țării, oamenii cred cu tărie că nu e bine să dai bani cu împrumut de Crăciun, pentru că îți vei pierde norocul tot anul. În alte sate, în Ajun, cuțitele sunt lăsate jos, ca să nu „taie” liniștea și belșugul din casă.

Moldova, tărâmul tradițiilor care nu mor

Zona Moldovei este considerată una dintre cele mai bogate regiuni în obiceiuri autentice. Aici, tradițiile nu sunt doar povestite, ci trăite. Moldovenii pun mare preț pe origini, pe rânduiala străbună și pe respectarea datinilor, iar acest lucru face ca regiunea să fie unică în România.

Un exemplu este Ignatul, pe 20 decembrie, când se taie porcul. Tradiția spune că porcul care nu este tăiat în această zi „și-a văzut cuțitul” și nu se mai îngrașă. Mai mult, într-un ritual care poate părea bizar, sângele porcului se pune la uscat, se macină și se folosește la afumat, pentru ca pruncii din casă să fie feriți de boli, guturai și spaimă peste an.

Capra, ursul și răzbunarea pe turci

De Crăciun și Anul Nou, satele Moldovei prind viață cu jocuri spectaculoase: Capra, Ursul, Căiuții, Turca sau Brezaia. Dimitrie Cantemir scria încă din secolul XVIII că jocul Turcii ar fi apărut din ura moldovenilor față de turci, fiind o formă simbolică de batjocorire a invadatorilor.

Costumele sunt pregătite din timp, traseele sunt stabilite cu grijă, iar colindătorii se asigură că nicio casă nu rămâne necolindată. Răsplata? Mere, nuci, colaci, bomboane și uneori bani.

Ritualuri misterioase și fete „vrăjitoare”

Ajunul Crăciunului vine și cu superstiții stranii. În unele sate, oamenii pun din toate mâncărurile într-o strachină, pe prispă, fără să guste nimic. Se spune că noaptea vine ursitorul, gustă din bucate și, dacă ești norocos, îl poți zări prin fereastră.

De Sfântul Andrei, fetele devin adevărate „vrăjitoare”. Cu ajutorul unor ritualuri secrete, încearcă să-și afle viitorul soț. În aceeași noapte, băieții fură porțile fetelor, obligându-le să iasă în sat să le caute – semn că se vor mărita curând.

Mese pline și colinde care nu se uită

Masa de Crăciun în Moldova este un adevărat festin: piftie, sarmale, pârjoale, caltaboș, cârnați, plăcinte moldovenești, cozonac și vin roșu. Totul este gătit după rețete vechi, păstrate cu sfințenie.

Colindul rămâne sufletul sărbătorilor. De la sate până la orașe, grupuri de tineri vestesc Nașterea Domnului, iar în județe precum Botoșani, spectacolele cu ursul, capra și căiuții adună mii de oameni.

Într-o lume tot mai grăbită, Moldova demonstrează că tradițiile încă au putere, iar Crăciunul rămâne o sărbătoare magică, plină de mister, credință și obiceiuri care refuză să dispară.