CJ Iaşi forţează cultura în nocturnă, la sate!

Consilierii judeţeni ieşeni au adoptat ieri declarația de parteneriat cu Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR) în cadrul proiectului „Noaptea Muzeelor la Sate”.

Desfășurătorul evenimentului, care este o nocturnă rurală adresată sutelor de muzee, case memoriale și altor entități culturale și religioase, cu valoare de patrimoniu, din spațiul rural românesc, va păstra logica de promovare și de reprezentare a Nopții Muzeelor clasică.

În cazul acestei ediții inaugurale, ce va avea loc pe 2 septembrie 2023, activitățile principale se vor concentra pe două direcții strategice:

Configurarea unei mărci culturale derivate din structura Nopții Muzeelor – identitate vizuală, personalizatea mărcii, elemente de forță, care să asigure vizibilitate programului pe localități/județe și implicit patromoniului cultural rural, să-l aducă în conștiința societăți; Campanie națională de suport pentru dezvoltarea de programe educative adresate copiilor și tinerilor din comunitățile rurale, derulate de participanți, prin exploatarea colecțiilor și a patrimoniului cultural deținut.

Inițierea în premieră a unui demers pe termen lung de conturare a profilului colecționarilor și a colecțiilor, a muzeelor și a patrimoniului cultural din mediul rural românesc în vederea valorificării colecției universale comune a acestora, extrem de puțin exploatată sustenabil și mai deloc integrată în politicile culturale naționale. Pentru unele dintre acestea vom încerca chiar să le întârziem dispariția sau să le salvăm de la dispariție.

„Când am încercam să creionăm scopul Nopții Muzeelor la Sate, am încercat să răspundem la nişte întrebări simple: 1. aceste colecţii, muzee și obiective culturale și religioase rurale fac cu adevărat un serviciu comunităţii locale sau sunt doar rodul unei pasiuni nevalidate comunitar sau public pentru lucrul vechi? 2. cum îşi pot dezvolta şi promova iniţiatorii sau administratorii acestor obiective culturale propriile lor oferte și proiecte? 3. în ce mod ar putea fi incluşi într-o politică a dezvoltării patrimoniului la nivel national în așa fel încât să se producă schimbări reale în beneficiul dezvoltării lor organizaționale? În plus, nu poți genera politici publice și programe de investiții în asemenea obiective, oricând convertibile în atracții turistice/poluri de receptivitate turistică, fără să cunoști adevărata dimensiune a patrimoniului cultural rural și nevoile sau problemele circumscrise acestora”, a declarat Dragoș Neamu, managerul proiectului.

Scopul asumat al acestui eveniment, foarte greu de atins în mod normal, este realist atâta timp cât el intră în logica unui circuit național organizat și coerent structurat de eficientizare şi de stimulare a dinamismului acestor entităţi muzeale, culturale și religioase, susţin organizatorii.

În numeroase sate româneşti există muzee realizate la iniţiativa unor persoane pasionate sau a unor instituţii publice locale, găzduite de şcoli, cămine culturale sau în spaţii puse la dispoziţie de primării, organizate după criterii mai mult sau mai puţin ştiinţifice sau cu mijloace modeste în unele instituţii de învăţământ. O parte din aceste muzee sunt înregistrate în baza de date a CIMEC, altele se bucură într-o oarecare măsură de sprijinul Direcţiilor Judeţene pentru Conservarea şi Valorificarea Tradiţiei Populare. În afară de acestea, există în spaţiul rural românesc şi colecţii particulare de obiecte de interes etnografic, deschise pentru publicul local sau turişti, realizate de persoane entuziaste, fără studii de specialitate, în gospodăriile personale sau în spaţii achiziţionate prin finanţare proprie şi considerate „muzee” atât de iniţiatori, cât şi de comunitate. Astfel de colecţii se găsesc pretutindeni în ţară, dar asemenea iniţiative nu s-au bucurat de o susţinere organizată din partea autorităţilor locale, nici de un sprijin de specialitate care să le acorde consultanţă. Denisa PINTILIE