Declarație explozivă de la Moscova, în privința unirii Republicii Moldova cu România

O nouă ieșire controversată vine din partea purtătoarei de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, care a lansat un mesaj extrem de dur la adresa scenariului unei eventuale apropieri sau uniri dintre Republica Moldova și România.

În cadrul unui briefing de presă susținut pe 10 iunie, oficialul rus a afirmat că un asemenea scenariu ar avea consecințe radicale asupra existenței statului moldovean, mergând până la a sugera că Republica Moldova „și-ar înceta existența” în forma sa actuală.

„Moldova ar dispărea” – declarația care inflamează scena geopolitică

Într-un ton categoric, Zaharova a susținut că, în cazul unei eventuale integrări a Republicii Moldova în componența României, identitatea statului moldovean ar fi ștearsă complet.

Ea a mers mai departe, afirmând că termenul „Moldova” ar dispărea din documente oficiale, manuale și spațiul public, sugerând că întreaga construcție statală ar fi absorbită.

Declarațiile sale au fost formulate într-un limbaj puternic și cu accente politice evidente, alimentând tensiunile deja existente în regiune.

Referiri directe la Găgăuzia și Transnistria

În aceeași intervenție, oficialul rus a invocat și situația regiunilor Găgăuzia și Transnistria, susținând că acestea nu ar împărtăși aspirații de integrare europeană sau unire cu România.

Potrivit afirmațiilor sale, aceste regiuni ar urmări alte direcții de politică externă și ar vedea în Federația Rusă un partener strategic și un „protector”.

Aceste declarații vin pe fondul sensibilităților istorice și politice extrem de ridicate din Republica Moldova, unde statutul regiunilor separatiste rămâne unul dintre cele mai tensionate subiecte ale ultimelor decenii.

Intervenția Mariei Zaharova se înscrie într-un registru diplomatic dur, specific confruntării geopolitice dintre Rusia și Occident în spațiul est-european.

Afirmațiile sale nu au fost însoțite de reacții oficiale imediate din partea Chișinăului sau Bucureștiului în momentul declarației, însă astfel de mesaje sunt de regulă privite ca parte a retoricii de influență regională.

Marin AVRAM