Cool și conștient. Tinerii din Iași reinventează moda urbană cu atitudine eco

Pe străzi, în cafenele sau pe holurile universităților ieșene, o nouă formă de modă prinde contur. Nu e dictată de podiumuri sau de influencerii de pe Instagram, ci de conștiință, curaj și creativitate. Iașul tinerilor îmbracă haine care spun povești: despre reciclare, despre etică, despre libertatea de a fi altfel. „E ca un puzzle”, spune Ana (17 ani), elevă la un liceu de artă. „Găsesc o geacă veche într-un thrift shop (un magazin cu produse reciclate – n.r.), o vopsesc, adaug niște patch-uri făcute de mine și, gata, e a mea. Nu e doar un look, e o idee”, spune tânăra. Ana face parte dintr-un val tot mai vizibil de adolescenți și studenți care refuză să cumpere fast fashion și aleg moda lentă – dar intens personală.

În Iași, magazinele second-hand au devenit adevărate comori urbane. „Nu mai e rușinos să porți haine SH, e chiar cool”, afirmă Vlad (21 de ani), student la Litere. „E ca o vânătoare de stil. Când găsești o piesă rară de Levi’s sau o cămașă vintage italiană la 15 lei, simți că ai câștigat ceva”. Thrift shop-urile (magazine în care obiectele provin din donații pentru a fi revândute – n.r.), outleturi sau second-hand, au câștigat o clientelă fidelă de tineri care caută un stil autentic, cu impact minim asupra planetei. În plus, multe dintre ele promovează colaborări cu artiști locali care transformă hainele vechi în opere de purtat.

DIY – moda care începe din sufragerie

Ceea ce nu găsesc în magazine, tinerii își fac singuri. Pe TikTok și Instagram, #DIYfashion și #remakeclothes au devenit comunități. Oana (19 ani), studentă la Arte Textile, postează tutoriale cu fuste din tricouri vechi sau genți făcute din blugi uzați. „Vreau să arăt că nu ai nevoie de buget mare ca să arăți bine – doar idei și o mașină de cusut moștenită de la bunica”.

Unii transformă hobby-ul în branduri. Creează piese unicat din materiale refolosite: geci din corturi vechi, rucsaci din perdele vintage, pălării croșetate din resturi textile. Fiecare colecție are o poveste și o cauză – de la protecția mediului la drepturile muncitorilor din industria textilă. Pentru mulți, alegerea hainelor a devenit un act de protest. „Refuz să cumpăr haine produse prin exploatare”, spune Larisa (20 ani), membră a unui ONG studențesc care promovează consumul responsabil. „Nu e vorba doar de stil, ci de un stil de viață”.

Și orașul începe să țină pasul. Festivaluri precum Street Delivery Iași încurajează ateliere de customizare, schimburi de haine, expoziții de modă circulară. În campusuri apar inițiative de „swap party” – evenimente în care tinerii fac schimb de haine, fără bani, doar cu bună dispoziție și gust. Cool & conștient – nu e doar un trend, ci o declarație. Tinerii din Iași ne arată că moda poate fi frumoasă fără să coste planeta, că poți fi unic fără să cumperi mereu nou și că stilul e mai profund atunci când e însoțit de valori. Într-un oraș unde cultura întâlnește creativitatea, noua modă urbană are chipuri reale, idei clare și o inimă verde. Iar Iașul, pas cu pas, se transformă într-un podium viu al sustenabilității.

Thrift shop-urile și magazinele SH (second-hand) sunt același lucru — ambele vând produse (în special haine) care au mai fost folosite. Totuși, există câteva nuanțe care pot face diferența în funcție de context:

Origine și conotație. Thrift shop este un termen american, adesea asociat cu magazine caritabile sau comunitare (ex: Goodwill, Salvation Army), unde banii obținuți din vânzări susțin diverse cauze. Magazin SH este termenul mai general și neutru folosit în România, care poate desemna orice tip de magazin care vinde produse second-hand, fie ele caritabile, comerciale sau outleturi.

Selecția produselor. Uneori, „thrift shop” sugerează o selecție mai eclectică, vintage sau retro. Magazinele SH pot varia: unele vând haine la kilogram, altele au produse atent selecționate, aproape ca noi.

Percepția socială. „Thrift shop” are o imagine mai cool, mai trendy, mai ales în rândul tinerilor din orașe mari sau în cultura pop. „SH” poate fi perceput ca mai banal sau strict funcțional, dar asta se schimbă rapid, mai ales cu valul de interes pentru sustenabilitate.

  Maura ANGHEL