Copiii Iașului, prizonieri ai obezității. Unul din trei elevi are probleme de greutate

* în Iași, aproape 30% dintre copiii de școală primară sunt supraponderali și 12% obezi * pachețelele școlare pline de calorii goale, fast-food-ul și consumul ridicat de sucuri alimentează o „epidemie” de obezitate și diabet infantil

În județul Iași, copilăria nu mai înseamnă doar joacă, alergare și energie, ci tot mai des kilograme în plus, glicemii alarmante și vizite la medic. Statisticile recente arată că 28% dintre elevii de 7-9 ani sunt supraponderali, iar 12% se confruntă deja cu obezitate. În cifre absolute, 1.446 de copii au primit diagnosticul de obezitate într-un singur an, în cadrul campaniei naționale „Ce, cât și cum mănâncă un copil isteț!”. Este o fotografie brutală a unei realități care depășește nivelul de anecdote despre „copii dolofani” și intră direct în zona de criză sanitară.

Problema nu se oprește aici. Adolescenții iau ștafeta unor obiceiuri alimentare și mai nocive. Aproape 74% dintre tinerii de 16-18 ani au consumat cel puțin o dată băuturi energizante, iar între 30 și 40% au resimțit efecte adverse: palpitații, insomnie, nervozitate sau anxietate. În loc să fie sprijiniți să-și dezvolte sistemul nervos prin alimentație echilibrată și somn regulat, liceenii din Iași își alimentează zilnic corpul și mintea cu zahăr, cofeină și aditivi. O generație întreagă învață să-și caute energia în cutii colorate și în cafele supraîncărcate cu siropuri.

Pachețelul de la școală, plin de mâncare nesănătoasă

În ghiozdanele copiilor domină produsele procesate: biscuiți, napolitane, batoane, sandvișuri cu mezeluri și pâine albă, sucuri acidulate sau „cu vitamine” – adică bombe calorice mascate. Un singur suc de 330 ml aduce între 25 și 35 de grame de zahăr, aproape dublul cantității zilnice recomandate pentru un copil de vârstă școlară. Adăugați covrigul de la chioșc, chipsurile din pauză și prăjitura de după ore și obțineți explicația clară pentru procentul uriaș al copiilor supraponderali din Iași.

Medicul pediatru vede zilnic consecințele: copii cu indice de masă corporală peste percentila 95 (adică un copil are o valoare a indicelui mai mare decât 95% dintre copiii de aceeași vârstă și sex. Practic, dacă un copil de 8 ani e pe percentila 95 la IMC, asta înseamnă că doar 5 din 100 de copii de aceeași vârstă și sex sunt mai grei decât el), diagnosticați cu prediabet, rezistență la insulină, hipertensiune și tulburări de somn. În județ, numărul total al pacienților cu diabet a ajuns la aproximativ 39.000 în 2021, iar medicii avertizează că tot mai mulți copii intră în această categorie. O boală considerată odinioară a vârstelor adulte devine acum prezentă la școlari și adolescenți.

Harta Iașului poate fi citită și altfel decât în termeni geografici: ea se trasează prin fast-food-urile din jurul școlilor, covrigăriile din fiecare cartier, chioșcurile care vând în special dulciuri și băuturi zaharoase. Nicolina, Alexandru cel Bun, Tătărași, Podu Roș – toate aceste zone abundă în oferte rapide și ieftine care devin meniul zilnic al copiilor. În centrul orașului, cafenelele și mall-urile sunt pline de liceeni care își iau „energia” din cafele cu toppinguri și energizante, nu dintr-o alimentație care să-i susțină pe termen lung.

Consecințele sunt cutremurătoare. Un copil obez are de două până la patru ori mai multe șanse să devină un adult obez. Riscul de boli cardiovasculare, cancer sau depresie crește exponențial. Mai grav, aceste obiceiuri devin parte din identitatea generației: un copil care își liniștește foamea cu fast-food și sucuri va repeta aceeași schemă și la 20, și la 40 de ani.

În lipsa unor măsuri ferme, viitorul copiilor ieșeni se scrie deja cu cifre care ar trebui să îngrozească orice decident local. Nu mai e suficientă o oră de „educație pentru sănătate” bifată formal. Este nevoie de reguli clare pentru conținutul pachetelor școlare, de interdicții pentru comercializarea produselor nocive în proximitatea școlilor și de campanii susținute pentru părinți și copii.

Teona SOARE