Criză profundă în învățământ: Iașului i s-au șters sute de posturi de profesori

* aplicarea noilor măsuri fiscal-bugetare a generat cea mai amplă reducere de posturi din ultimii ani, în învățământul preuniversitar ieșean * județul a pierdut 632 de posturi, a doua cea mai mare reducere din țară, după municipiul București * dintre acestea, 218 sunt în mediul urban, iar 414 în mediul rural * în loc să atragă profesori noi, sistemul se bazează tot mai mult pe bricolaj administrativ și împrumuturi de personal

Criza din învățământul românesc nu mai poate fi ascunsă sub cifre cosmetizate. Anul școlar 2025–2026 a debutat cu un nou bilanț îngrijorător, care confirmă ceea ce cadrele didactice semnalează de ani întregi: profesia de dascăl se află într-un declin accelerat, alimentat de salarii insuficiente, instabilitate, navetă epuizantă și lipsa unei strategii pe termen lung. Sistemul pierde resursă umană într-un ritm mai rapid decât o poate înlocui, iar profesorii debutanți rămân printre cel mai slab plătiți angajați ai statului.

Reduceri masive de posturi: Iașul, pe locul al doilea după București

Aplicarea noilor măsuri fiscal-bugetare prevăzute de Legea nr. 141/2025 a generat cea mai amplă reducere de posturi din ultimii ani. Hotărârea de Guvern adoptată în toamnă stabilește că numărul maxim de posturi din învățământul preuniversitar va fi de 293.852, ceea ce reprezintă o diminuare cu 14.048 de posturi față de anul anterior.

Impactul bugetar estimat este unul considerabil: –492,5 milioane lei pentru perioada septembrie – decembrie 2025 și –1,97 miliarde lei pentru anul 2026.

În acest context, județul Iași a pierdut 632 de posturi, a doua cea mai mare reducere din țară după municipiul București. Dintre acestea, 218 sunt în mediul urban, iar 414 în mediul rural.

Analiza detaliată arată un fenomen alarmant: scăderea masivă a posturilor acoperite prin plata cu ora (–444) și a angajărilor pe perioadă determinată (–248). Singura categorie care a crescut a fost cea a profesorilor angajați „pe durata de viabilitate a postului”, cu +144.

Legea educației permite angajarea personalului didactic asociat – profesori titulari din alte unități, pensionari sau specialiști din alte domenii – în regim de plata cu ora. În lipsa cadrelor calificate, se pot încadra temporar și persoane fără studii corespunzătoare, pentru maximum un an școlar.

Aceste mecanisme, concepute ca soluții de urgență, au devenit normă în multe școli rurale. În loc să atragă profesori noi, sistemul se bazează tot mai mult pe bricolaj administrativ și împrumuturi de personal.

Iașul, în topul pierderilor: 2.108 suplinitori și un deficit care se adâncește

Județul Iași, considerat un pol educațional al României, resimte puternic aceste dezechilibre. Din totalul celor 9.207 cadre didactice din învățământul preuniversitar, 2.108 sunt suplinitori, dintre care 73 fără studii corespunzătoare.

Cifrele arată un paradox dureros: într-un județ cu universități puternice și cu o tradiție academică solidă, școlile din rural și din zonele mărginașe ale municipiului abia reușesc să găsească profesori calificați pentru disciplinele cheie – matematică, fizică, chimie sau limbi moderne.

Directorii vorbesc deschis despre situații în care orele sunt predate de suplinitori care fac naveta zeci de kilometri pentru salarii de debutanți care abia depășesc nivelul minim pe economie. Instabilitatea contractelor și volumul birocratic îi descurajează pe tineri, iar cei calificați aleg profesii mai bine plătite sau pleacă în alte județe și în străinătate.

***

Anul școlar 2025–2026 confirmă, încă o dată, dimensiunea crizei. Iașul, județ cu tradiție și performanță academică, pierde profesori, pierde posturi și își menține un număr alarmant de suplinitori – un semnal grav despre direcția în care se îndreaptă educația românească.

Cu fiecare catedră neocupată, cu fiecare navetist care renunță și cu fiecare tânăr care refuză să intre în sistem, învățământul preuniversitar se apropie de un prag critic. Iar copiii, mai ales cei din mediile vulnerabile, sunt primii care plătesc prețul. Daniel BACIU