Cu 2.400 de locuri, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este depășită de cele din Cluj și București la formarea profesorilor

Iașul, capitala academică a Moldovei, se menține pe podium în topul național al formării viitorilor profesori, dar cu un handicap vizibil față de rivalii săi direcți. Conform Ordinului 747/11.08.2025, în anul universitar 2025–2026, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” pune la dispoziție 2.400 de locuri pentru modulul psihopedagogic – esențial pentru certificarea competențelor didactice. Pe lângă aceasta, patru instituții ieșene completează oferta: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” (400 locuri), Universitatea pentru Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” (400), Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (400) și Universitatea „Petre Andrei” (30).

Totalul de 3.630 de locuri pare consistent, dar este depășit de Cluj, care concentrează 3.500 de locuri doar la Universitatea „Babeș-Bolyai”, și de București, care oferă 3.000 prin Universitatea din București, fără a pune la socoteală celelalte instituții din capitală. Diferența de capacitate are consecințe directe: tot mai mulți tineri din Iași aleg să-și facă formarea în alte orașe, unde admiterea e mai puțin competitivă, iar calendarul este mai flexibil.

Legea este clară: fără modul psihopedagogic și master didactic, accesul la o catedră este imposibil. În contextul în care școlile ieșene se confruntă cu lipsă cronică de cadre didactice calificate, numărul limitat de locuri la formarea locală înseamnă pierderi directe pentru sistemul educațional al județului.

Iașul rămâne un centru universitar respectat, dar dacă nu își extinde rapid capacitatea de formare psihopedagogică, riscă să devină un exportator constant de viitori profesori către orașele concurente. Iar această pierdere nu se măsoară doar în cifre, ci și în șansele pe care le vor avea elevii Moldovei de a învăța de la profesori bine pregătiți, formați aici.

Teona SOARE