Cutremur economic în capitala Moldovei. IT-iștii au fost detronați: șoferii și curierii conduc noua revoluție economică a Iașului!

* boom fără precedent la Iași, unde mii de oameni au devenit antreprenori peste noapte * numărul PFA-urilor a crescut cu 232%, un record național care lasă în urmă județe cu economii mult mai mari și mai mature * angajatorii spun că instabilitatea pieței, reducerea proiectelor și presiunea fiscală i-au împins pe mulți specialiști să se întoarcă la contractele clasice de muncă * Iașul, cândva simbolul outsourcingului IT, trăiește acum o recalibrare dură

Iașul nu mai este doar orașul universitar sau fosta capitală a IT-ului regional. În 2025, capitala Moldovei a devenit epicentrul celei mai spectaculoase transformări economice din România. Cifrele oficiale arată o realitate care zguduie toate clasamentele: șoferii de ride-sharing și curierii de mâncare au detronat IT-iștii, iar PFA-urile au explodat la un nivel nemaiîntâlnit.

La nivel național, anul 2025 a adus un record absolut: peste 47.500 de persoane fizice autorizate nou-înființate. Creșterea este amețitoare – peste 65% într-un singur an.

Dar adevărata bombă vine din Moldova, mai exact din Iași. Aici, numărul PFA-urilor a crescut cu 232%, un record național care lasă în urmă județe cu economii mult mai mari și mai mature. Ieșenii au înființat 1.284 de PFA-uri într-un singur an, ajungând la un total de 2.255, față de doar 971 cu un an înainte.

De la tastatură la volan: schimbarea care spune tot

Ani la rând, PFA-ul a fost semnătura IT-iștilor, a freelancerilor și a creatorilor din industriile creative. În 2025 însă, volanul a bătut tastatura.
Datele Registrului Comerțului arată că aproape 15.000 de PFA-uri la nivel național au fost deschise de șoferi și curieri, forțați de schimbările legislative să iasă din zona gri și să intre în economia oficială.

La Iași, fenomenul se vede pe străzi: tot mai mulți șoferi Uber, Bolt, Glovo sau Tazz nu mai sunt simpli colaboratori, ci antreprenori cu acte în regulă.

IT-ul nu dispare, dar pierde poziția de lider. Cu aproximativ 2.800 de PFA-uri înființate la nivel național, sectorul tech coboară pe locul doi. Angajatorii spun că instabilitatea pieței, reducerea proiectelor și presiunea fiscală i-au împins pe mulți specialiști să se întoarcă la contractele clasice de muncă.

Iașul, cândva simbolul outsourcingului IT, trăiește acum o recalibrare dură.

Orașul firmelor noi: Iașul rupe topurile

Valul antreprenorial nu se oprește la PFA-uri. Iașul a devenit și campionul absolut al firmelor nou-înființate dintre județele mari ale României. În prezent, județul are 6.576 de firme active, cu 36,32% mai multe decât anul anterior.

Comparativ, Cluj: +23,02%, Timiș: +27,83%, Ilfov: +25,7%, București: +15,28%. Media națională? Doar 22,8%.

Ca tabloul să fie complet, Iașul a stabilit un nou record național și la întreprinderi individuale: 332 de II nou-înființate, o creștere de 12,2%. Capitala Moldovei îi lasă în urmă pe Hargita, Bacău, Suceava și Dâmbovița.

Deși cifrele arată spectaculos, specialiștii avertizează: creșterea accelerată a PFA-urilor vine la pachet cu riscuri. Insolvențele în rândul entităților mici au crescut, iar viața de „antreprenor pe cont propriu” nu e lipsită de pericole.

Un lucru este însă cert: Iașul s-a schimbat radical. De la IT la livrări, de la birouri la trafic, orașul a devenit capitala noii economii de platformă.

Daniel BACIU