Cutremur în educație! Noua reformă e amânată până în 2027!

* prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, termenul pentru înființarea noilor direcții a fost prorogat până la începutul anului școlar 2027–2028 * cu alte cuvinte, reorganizarea rămâne, pentru moment, doar pe hârtie

Sistemul de învățământ preuniversitar din România traversează una dintre cele mai tulburi perioade administrative din ultimii ani. După ce, până la 3 septembrie 2023, școlile au funcționat în baza Legii educației naționale nr. 1/2011, noua Lege a învățământului preuniversitar nr. 198/2023 a rescris din temelii arhitectura de putere din educație.

Și nu vorbim despre simple ajustări tehnice. Vorbim despre o reorganizare majoră: inspectoratele școlare urmează să fie transformate în Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJIP).

Dar, atenție! Reforma care trebuia să înceapă rapid a fost deja amânată.

Prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, termenul pentru înființarea noilor direcții a fost prorogat până la începutul anului școlar 2027–2028. Cu alte cuvinte, reorganizarea rămâne, pentru moment, doar pe hârtie.

Directorii, între concurs național și numiri interimare

Legea 198/2023 stabilește clar: ocuparea funcțiilor de director și director adjunct se face prin concurs național, organizat prin viitoarele DJIP.

Numai că, în lipsa noilor structuri și în absența organizării unui nou concurs, sistemul funcționează pe baza detașărilor „în interesul învățământului”.

Această detașare este o formă temporară de ocupare a funcției de conducere. Practic, inspectoratul școlar, prin consiliul de administrație și inspectorul școlar general, poate numi direct un director sau director adjunct, până la organizarea concursului – dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar.

Și aici apare o realitate care stârnește controverse: decizia de detașare NU are etapă de contestație administrativă.

Fiind o numire interimară, legea nu prevede mecanism formal de contestare.

Cadrul legal – un labirint de ordine și metodologii

Întregul mecanism este susținut de un ansamblu complex de acte normative: Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic (OMEC nr. 7495/2024), Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ (OMEC nr. 5726/2024), Metodologia concursului pentru directori (OME nr. 4597/2021), menținută în vigoare prin OME nr. 6072/2023. Toate acestea funcționează tranzitoriu, până la elaborarea unei noi metodologii conforme cu Legea 198/2023.

Organizarea unui nou concurs pentru directori și directori adjuncți se va face pe baza unei metodologii elaborate în temeiul noii legi.

Înainte de adoptare, proiectul metodologiei va fi supus consultării publice pe site-ul Ministerului Educației, unde pot fi trimise propuneri și observații.

Teoretic, sistemul promite transparență. Practic, totul depinde de momentul în care Ministerul va decide declanșarea concursului.

Puterea rămâne, deocamdată, la inspectorate

Deși reforma prevede transformarea inspectoratelor, până în 2027 acestea rămân actorii principali.

Pentru orice numire prin detașare în interesul învățământului, decizia aparține inspectorului școlar general, iar solicitările trebuie adresate inspectoratului din raza teritorială a unității de învățământ.

Așadar, în plină reformă legislativă, mecanismul administrativ rămâne același.

România are, oficial, o nouă lege a educației. Are planuri de reorganizare, noi structuri promise, concursuri anunțate.

Dar realitatea din teren arată un sistem aflat într-o perioadă de prelungită tranziție: inspectorate care urmează să fie desființate, dar funcționează în continuare; directori numiți temporar, fără etapă de contestație; concursuri anunțate, dar încă neorganizate.

Este această perioadă o etapă necesară de reformă sau o amânare strategică a schimbării reale?

Cert este că, până în 2027, școala românească va funcționa într-un echilibru fragil între vechi și nou, între legea adoptată și reforma amânată. Iar miza nu este doar administrativă – este viitorul managementului școlar din România. Carmen DEACONU