De la 8.000 la 22.500 de lei diferență: povestea rupturii dintre pensiile României

* explozia pensiilor speciale: în 15 ani, decalajul față de pensia de stat s-a triplet * diferența dintre pensia obișnuită și cea specială a magistraților a ajuns la peste 22.500 de lei * situația pensionarilor din Iași, tot mai dificilă

În ultimii 15 ani, sistemul public de pensii din România a cunoscut o creștere constantă a valorilor plătite beneficiarilor, însă ritmul și amploarea majorărilor au fost profund inegale, în funcție de categoria de pensionari. Datele oficiale arată că, în timp ce pensia medie de stat a crescut cu puțin peste 2.000 de lei, pensiile speciale ale magistraților au explodat, adâncind o prăpastie financiară fără precedent între cele două sisteme.

Astfel, pensia medie de stat a crescut cu 2.075 de lei în intervalul 2010–2025, echivalentul a aproximativ 400 de euro, ajungând la 2.818 lei în luna noiembrie 2025. În același timp, pensia medie a beneficiarilor de legi speciale din magistratură, acordată în baza Legii 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a crescut de la 8.869 lei la 25.416 lei.

O diferență care s-a triplat

Această evoluție a dus la o majorare uriașă a diferenței dintre cele două tipuri de pensii. Dacă în noiembrie 2010 diferența dintre pensia de stat și cea specială era de 8.126 lei, în noiembrie 2025 aceasta a ajuns la 22.598 lei, practic de aproape trei ori mai mare. Cu alte cuvinte, un magistrat pensionar încasează, în medie, de aproape nouă ori mai mult decât un pensionar obișnuit.

Paradoxal, această creștere accelerată a pensiilor speciale nu a fost însoțită de o restrângere a numărului de beneficiari. Dimpotrivă, numărul pensionarilor speciali din magistratură a crescut semnificativ, de la 2.802 persoane în 2010 la 5.768 în 2025. În același interval, numărul pensionarilor de stat s-a redus cu 205.140, coborând la 4.577.392 persoane.

Iașul: mai mulți pensionari, dar pensii sub media națională

La nivelul județului Iași, situația are particularități care accentuează și mai mult dezechilibrele. În ultimii 15 ani, numărul pensionarilor de stat a crescut cu 3.979, ajungând la 150.910 persoane. Pensia medie în județ este de 2.685 lei, cu 1.954 lei mai mare decât în 2010, însă această creștere nu a fost suficientă pentru a ține pasul cu media națională.

Diferența dintre pensia medie din Iași și cea la nivel național s-a adâncit constant: de la doar 12 lei în 2010, la 133 de lei în noiembrie 2025, în defavoarea ieșenilor. Practic, deși pensiile au crescut nominal, puterea de cumpărare și poziția relativă a județului în clasamentul național s-au deteriorat.

Prăbușirea pensiilor agricole, un fenomen fără precedent

Un alt aspect dramatic este legat de pensionarii agricultori, categorie socială extrem de vulnerabilă.

În ultimii 15 ani, Iașul a pierdut cel mai mare număr de pensionari agricultori din România – nu mai puțin de 30.100 de persoane, numărul acestora coborând la 7.387.

Pensionarii proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor au încasat, în luna noiembrie, o pensie medie de doar 1.075 lei, sumă insuficientă pentru un trai decent. Pentru a atinge pensia minimă garantată prin lege, de 1.281 lei, aceștia au fost nevoiți să primească un „bonus social” de la stat, ceea ce subliniază dependența tot mai mare de mecanismele de sprijin social.

Un sistem tot mai polarizat

Datele din ultimii 15 ani conturează imaginea unui sistem de pensii profund polarizat, în care creșterile spectaculoase sunt concentrate într-un segment extrem de restrâns, în timp ce milioane de pensionari obișnuiți resimt din plin scumpirile, presiunea costurilor cu utilitățile și medicamentele, dar și erodarea puterii de cumpărare.

În acest context, decalajul dintre pensiile speciale și cele de stat a devenit una dintre cele mai sensibile teme sociale, cu impact direct asupra percepției de echitate și justiție socială. Pentru județe precum Iașiul, unde pensiile rămân sub media națională și unde agricultura a produs generații întregi de pensionari cu venituri minime, această discrepanță este resimțită cu atât mai acut.

Fără reforme structurale și fără o reașezare a priorităților bugetare, riscul este ca inegalitățile să se adâncească, iar sistemul de pensii să devină tot mai greu de susținut, atât financiar, cât și social.

Daniel BACIU