Dezastru în regiunea Nord-Est! Doar 4 din 10 moldoveni au canalizare

* diferențele sunt uriașe: între București-Ilfov și Nord-Est există un decalaj de 56 de puncte procentuale, ceea ce înseamnă că accesul la infrastructura de bază depinde încă, în mod dramatic, de locul în care trăiește fiecare român

România continuă să afișeze una dintre cele mai mari discrepanțe de infrastructură din Uniunea Europeană, iar situația din regiunea de Nord-Est este de-a dreptul alarmantă. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), la sfârșitul anului 2025, doar 41,1% dintre locuitorii regiunii Nord-Est aveau locuințele conectate la sistemele publice de canalizare. Cu alte cuvinte, aproape șase din zece oameni trăiesc încă fără acces la un serviciu esențial, în condiții care contrastează puternic cu standardele europene.

Progres lent, raportat la nevoile reale ale țării

În timp ce alte regiuni ale țării se apropie de conectarea completă la rețelele moderne de utilități, Nord-Estul continuă să ocupe ultimul loc în clasamentul național, devenind simbolul unei rupturi majore între România dezvoltată și cea rămasă în urmă.

La nivel național, doar 61,1% din populația rezidentă era racordată la sistemele de canalizare la finalul anului trecut. Chiar dacă numărul beneficiarilor a crescut cu peste 61.000 de persoane față de 2024, ajungând la 11,63 milioane de locuitori, progresul este încă lent raportat la nevoile reale ale țării.

Situația este și mai evidentă atunci când se compară regiunile de dezvoltare. București-Ilfov este aproape complet acoperită, cu un grad de racordare de 97,1%, fiind urmată de regiunile Vest (73,1%) și Centru (72,6%). La polul opus se află Nord-Estul (41,1%), urmat de Sud-Muntenia (42,8%) și Sud-Vest Oltenia (51,3%).

Diferențele sunt uriașe: între București-Ilfov și Nord-Est există un decalaj de 56 de puncte procentuale, ceea ce înseamnă că accesul la infrastructura de bază depinde încă, în mod dramatic, de locul în care trăiește fiecare român.

Doar 20,4% dintre locuitorii satelor conectați la canalizare

Și mai îngrijorătoare este situația din mediul rural. Datele INS arată că, în 2025, doar 20,4% dintre locuitorii satelor beneficiau de servicii de canalizare. Practic, patru din cinci români din mediul rural nu sunt conectați la rețeaua publică, fiind nevoiți să utilizeze fose septice sau alte soluții improvizate.

În schimb, în mediul urban, gradul de racordare a ajuns la 99,8%, ceea ce evidențiază o diferență uriașă între orașe și sate.

Există totuși un aspect pozitiv: dintre persoanele conectate la sistemele de canalizare, 98,4% beneficiază și de stații de epurare a apelor uzate, ceea ce înseamnă că infrastructura nou construită respectă, în mare parte, standardele moderne de protecție a mediului.

La nivel național, populația conectată la canalizare și la stațiile de epurare a crescut cu 88.070 de persoane față de anul precedent, ajungând la 11,44 milioane de locuitori, echivalentul a 60,1% din populația rezidentă.

Eforturi insuficiente pentru recuperarea decalajelor istorice

Statisticile confirmă că investițiile realizate în ultimii ani au produs efecte, însă ritmul dezvoltării este insuficient pentru recuperarea decalajelor istorice. În regiunea Nord-Est, unde sunt incluse județele Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui, lipsa rețelelor de canalizare continuă să afecteze sute de mii de gospodării, în special din mediul rural.

În condițiile în care România beneficiază de finanțări europene consistente pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare, datele INS arată că provocările rămân uriașe. Pentru milioane de români, accesul la canalizare nu reprezintă încă o normalitate, ci un obiectiv care întârzie de ani de zile. În regiunea Nord-Est, cea mai slab racordată din țară, cifrele arată clar dimensiunea problemei: aproape 60% dintre locuitori încă nu au acces la un sistem public de canalizare, în ciuda investițiilor și a promisiunilor de modernizare.

Daniel BACIU