Dezlegare la cazan: Ieșenii vor putea face sute de litri de țuică fără accize!

* la Iași, în evidențele Biroul Vamal de Frontieră figurează doar 88 de gospodării individuale care dețin instalații de producție pentru țuică și rachiu din fructe * mai mult, în ultimii ani nu a fost emisă nicio decizie de impunere pentru depășirea plafonului legal

Parlamentul pregătește o schimbare care ar putea produce satisfacție în mii de gospodării rurale: limita alcoolului tradițional scutit de accize ar putea exploda de la 50 la până la 250 de litri anual pentru fiecare gospodărie.

Practic, un nou amendament la Codul fiscal introduce o scutire suplimentară de 200 de litri pentru băuturile alcoolice tradiționale care nu sunt destinate vânzării. Cum actuala limită de 50 de litri rămâne în vigoare, pragul total ar putea ajunge la 250 de litri anual pentru fiecare gospodărie înregistrată în Registrul agricol.

În spatele formulării birocratice se ascunde însă o realitate profund românească: statul încearcă să împace legislația fiscală europeană cu tradiția țuicii făcute „în curte”, pentru familie, musafiri și evenimentele satului.

Inițiatorii susțin că măsura nu ar produce pierderi importante la buget, invocând faptul că numărul gospodăriilor rurale scade de la an la an și că băuturile produse nu sunt destinate comerțului. În schimb, argumentul cultural este uriaș: țuica și rachiuI sunt considerate parte din identitatea rurală și din ritualurile sociale ale comunităților.

Mai mult, modificarea vine într-un context în care statul încearcă să stimuleze și punctele gastronomice locale — acele mici structuri turistice rurale unde produsele tradiționale, inclusiv băuturile artizanale, devin elemente de atracție și promovare locală.

Doar 88 de „țuicari”, la Iași

Interesant este că sistemul actual de control pare aproape simbolic. De exemplu, în evidențele Biroul Vamal de Frontieră Iași figurează doar 88 de gospodării individuale care dețin instalații de producție pentru țuică și rachiu din fructe.

Procedura legală este însă extrem de strictă pe hârtie: proprietarii de alambicuri trebuie să se înregistreze la autoritatea vamală, să anunțe în scris intenția de producție, să declare cantitatea de fructe folosită, perioada de funcționare a instalației și cantitatea estimată de alcool obținută.

După finalizarea producției, în termen de trei zile lucrătoare, gospodarul trebuie să declare oficial cât alcool a produs. Dacă depășește plafonul legal, accizele trebuie calculate și plătite.

Dar adevăratul detaliu care spune tot despre relația dintre stat și țuica din gospodăriile ieșenilor vine chiar de la autoritățile vamale: în ultimii trei ani nu a fost emisă nicio decizie de impunere pentru depășirea plafonului de 50 de litri, deoarece toate cantitățile declarate s-au încadrat „perfect” în limită.

Cu alte cuvinte, în România oficială, aproape nimeni nu produce mai mult decât permite legea. În România reală, însă, țuica rămâne una dintre cele mai vii tradiții rurale, iar noua modificare legislativă pare să recunoască, indirect, exact acest lucru.

Dacă amendamentul va trece și de votul final din Parlament, România va face un pas rar întâlnit în Europa: relaxarea fiscală a alcoolului tradițional produs în gospodării, într-o perioadă în care majoritatea statelor europene merg exact în direcția opusă — mai mult control, mai multe taxe și reguli mai dure. Daniel BACIU