Doar câteva mii de ieșeni se pot refugia în adăposturile civile ale orașului!

* doar 180 de adăposturi civile din Iași sunt funcționale sau parțial funcționale, în timp ce 111 au devenit complet inutilizabile * practic, aproape jumătate din sistem a devenit doar o statistică pe hârtie * Primăria a anunțat că vrea să facă ordine în acest domeniu

Într-un context geopolitic tot mai neliniștit la granițele estice ale Europei, autoritățile locale din capitala Moldovei pornesc un program amplu de readucere la viață a infrastructurii de protecție civilă — o rețea aproape uitată, ascunsă sub blocuri, între conducte vechi și spații transformate în depozite improvizate.

Municipiul dispune de nu mai puțin de 291 de adăposturi de protecție civilă, o moștenire a unei epoci în care apărarea populației era tratată ca prioritate strategică. Inventarierea realizată recent a scos însă la iveală o realitate alarmantă: doar 180 sunt funcționale sau parțial funcționale, în timp ce 111 au devenit complet inutilizabile. Practic, aproape jumătate din sistem era, până de curând, doar o statistică pe hârtie.

Acum, administrația condusă de Mihai Chirica anunță începutul unei operațiuni considerate decisive pentru securitatea urbană. După reabilitarea adăposturilor municipale și a celor de comandă, Primăria trece la etapa cea mai dificilă: intervențiile în subsolurile blocurilor, acolo unde infrastructura este fragmentată, degradată și, în multe cazuri, uitată complet de decenii.

Programul pornește cu un buget de două milioane de lei, bani strânși printr-o taxă specială introdusă la nivel local — aproximativ 10 lei anual pentru fiecare contribuabil dintr-un imobil. O sumă mică individual, dar care, cumulată, devine motorul unei transformări majore. Primele nouă adăposturi civile au fost deja contractate pentru reabilitare, marcând începutul unei strategii pe termen lung care vizează refacerea completă a sistemului.

Potrivit reprezentanților Inspectoratul pentru Situații de Urgență Iași, capacitatea totală de adăpostire existentă în prezent ar putea depăși 27.000 de persoane — o cifră rămasă pe hârtie, insuficientă raportat la populația reală a orașului. Colonelul Petru Melinte a subliniat că procesul de inventariere a demonstrat cât de urgentă este modernizarea: multe spații necesită lucrări structurale, instalații noi de ventilație, refacerea acceselor și sisteme moderne de protecție.

Planul municipal prevede ca în acest an să fie modernizate opt adăposturi, iar anul viitor alte șaisprezece, într-un ritm accelerat care ar putea transforma Iașul într-unul dintre puținele orașe mari din România cu un sistem funcțional de protecție civilă readus la standarde actuale.

Dincolo de cifre și contracte, mesajul transmis este unul clar: epoca în care adăposturile civile erau privite ca relicve ale Războiului Rece s-a încheiat. Iașul începe să se pregătească pentru o lume mai imprevizibilă, în care reziliența urbană devine la fel de importantă ca infrastructura rutieră sau dezvoltarea economică.

Astfel, sub străzile aglomerate, sub blocurile construite în alte decenii și sub ritmul aparent liniștit al orașului, se reconstruiește tăcut o rețea de siguranță. Una care, speră autoritățile, nu va trebui niciodată folosită - dar care, pentru prima dată după foarte mulți ani, începe din nou să existe cu adevărat. Daniel BACIU