Economiile din reducerea pensiilor speciale ar ajunge pentru a reabilita complet toate școlile rurale din Iași!

* pensionarii „speciali” încasează aproape 200 de milioane de lei lunar * cu cei 140 de milioane de euro economisiți anual prin reforma pensiilor speciale, la Iași s-ar putea construi un nou Spital Regional în mai puțin de trei ani, sau s-ar putea reabilita complet toate școlile rurale din județ! * în octombrie, statul român a plătit, pentru 11.786 de beneficiari ai unor legi speciale, o sumă echivalentă cu peste 39 de milioane de euro * pe an, factura depășește 468 de milioane de euro

În România, cifrele nu mai sunt simple statistici. Ele devin argumente zdrobitoare într-o dezbatere pe care politicienii au purtat-o prea mult timp doar în aparență: reforma pensiilor speciale.

În octombrie, statul român a plătit 198.204.939 lei pentru 11.786 de beneficiari ai unor legi speciale, o sumă echivalentă cu peste 39 de milioane de euro într-o singură lună. Pe an, factura depășește 468 de milioane de euro. Este o realitate pe care contribuabilii o simt ca pe o palmă peste obraz, mai ales într-un oraș precum Iașul, unde mare parte dintre pensionari trăiesc cu venituri între 1.500 și 2.500 de lei, iar costurile vieții – utilități, medicamente, alimente – au crescut accelerat în ultimii doi ani.

Cine sunt beneficiarii acestui sistem paralel?

Datele oficiale arată un tablou dezechilibrat care sfidează orice criteriu de echitate socială.

Cei mai numeroși sunt foștii magistrați – categoria cu cea mai mare povară bugetară - 5.755 de personae cu o pensie medie de 25.408 lei, încasează lunar 146.223.040 lei. Este o sumă care, lunar, depășește bugetul unor spitale județene sau al unor programe întregi de sănătate. Fiecare pensionar din sistemul judiciar primește, în medie, cât salariile combinate ale 8–10 profesori debutanți.

A doua categorie e cea a fostului personal auxiliar din instanțe și parchete - 2.346 beneficiari cu o pensie medie de 7.055 lei. Aceștia încasează lună de lună 16.551.030 lei.

Urmează personalul aeronautic civil navigant - 1.339 pensionari, cu o medie de 13.082 lei și un total lunar de 17.516.798 lei.

Poziția a patra este ocupată de foștii funcționari ai Parlamentului - 873 de beneficiari, cu pensia medie de 6.215 lei, urmați de foștii diplomați de carieră - 795 beneficiari, pensie medie: 6.910 lei. Ultimii pe listă, foștii funcționari ai Curții de Conturi - 678 persoane, cu o pensie medie de 10.317 lei.

Privite în ansamblu, aceste categorii reprezintă un sistem în care privilegiul a devenit regulă, iar logica contributivității – un simplu concept decorativ.

Ce ar însemna reforma promisă?

Dacă azi s-ar aplica reforma propusă de Guvern („specialii” să încaseze 70% din ultimul salariu net), măsura ar putea reduce cheltuielile cu aproximativ 60 de milioane de lei lunar, adică peste 140 de milioane de euro anual.

Pentru Iași (unde sunt în plată 376 pensionari „speciali”) – cel mai mare județ din România după populație, centru universitar, medical și industrial – această sumă ar însemna enorm. Acești bani ar putea deveni oxigen pentru un oraș sufocat de infrastructură precară și pentru un județ în care diferențele sociale sunt uriașe.

Cu 140 de milioane de euro pe an s-ar putea construi un nou Spital Regional în mai puțin de trei ani, sau s-ar putea reabilita complet școlile din zona rurală din întregul județ!

Altfel spus, cu această sumă economisită de la „speciali” s-ar putea finanța un program de sprijin real pentru vârstnicii vulnerabili, care, în Iași, sunt peste 25.000!

Au dreptate beneficiarii acestor pensii? Da și nu

Discuția trebuie purtată cu luciditate, pentru că realitatea e mai nuanțată decât pare. Argumentele „specialilor”: provin din domenii cu responsabilitate și risc ridicat – justiție, aviație, diplomație, au avut interdicții profesionale severe, inclusiv după pensionare, s-au aflat în imposibilitatea implicării în activități economice paralele.

Realitatea crudă, însă, nu poate fi ignorată: o pensie de 25.000 de lei într-o țară în care pensia medie este de 2.400 lei este un privilegiu, nu o necessitate.

Contribuțiile reale nu acoperă nici pe departe sumele primate, sistemul nu este sustenabil și pune presiune pe buget într-o perioadă cu inflație ridicată și lipsă de investiții. Peste toate, însă, este imoral ca unele categorii să primească de 10 ori mai mult decât au contribuit, în timp ce restul populației trebuie să „strângă cureaua”.

Ce se va întâmpla cu reforma?

Aici intrăm în „zona gri”, unde România s-a blocat de peste un deceniu. Iar istoria se repetă cu o regularitate aproape matematică: contestații la Curtea Constituțională, intervenții ale asociațiilor profesionale, amendamente parlamentare care anulează esența reformei.

Este posibil ca noua reformă să fie „îmblânzită” până la irelevanță.

Într-un alt scenario, presiunea Bruxelles-ului va forța schimbarea. PNRR nu mai e negociabil. România riscă să piardă miliarde dacă nu aplică reforma. Iar Comisia Europeană a transmis deja clar: fără reformă reală, nu mai vin bani.

Între 11.786 de pensionari speciali și 19 milioane de locuitori, Guvernul va trebui să aleagă.

Pentru Iașul unui salariu mediu sub cel al Bucureștiului, pentru pensionarii care stau la coadă la rețete compensate, pentru familiile care plătesc creditul la apartamente construite acum 40 de ani, pensiile speciale sunt mai mult decât o nedreptate: sunt un simbol al distanței dintre stat și cetățean. În final, nu vorbim despre bani. Vorbim despre încredere, despre moralitate și despre viitorul unui stat care trebuie să decidă dacă privilegiile sunt mai importante decât bunăstarea colectivă.

Daniel BACIU