Ediţia a X-a a Premiilor Naţionale Negruzzi reuneşte personalităţi ieşene şi din afara graniţelor ţării

A devenit o tradiţie ca, în prima zi de decembrie, de Ziua Naţională a României, la Iaşi, să fie decernate Premiile Naţionale Negruzzi, un eveniment cultural emblematic iniţiat în 2016. A X-a ediţie va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare, de la ora 12.00, intrarea fiind liberă. În acest an va fi omagiată excelenţa în istorie, informatică, literatură de ştiinţă, medicină şi creativitate urbană. Gala va conţine prezentări şi alocuţiuni ale premianţilor, proiecţii video şi un recital al Corului Marii Uniri al Ateneului Naţional din Iaşi.
Vieţile membrilor familiei care a dat numele distincţiei, strâns legată de meleagurile ieşene, i-au inspirat pe organizatori în acţiunile de promovare a valorilor contemporane ale României. Familia Negruzzi își are începuturile în primele decenii ale secolului al XIX-lea, odată cu căsătoria răzeșului Dinu Negruț — ridicat ulterior la rangul boieresc de paharnic — cu Sofia Hermeziu, fiică de logofăt. Moșia de la Trifeștii Vechi (Hermeziu) a intrat în patrimoniul noii familii ca zestre a Sofiei, marcând începutul unei dinastii ce avea să devină emblematică pentru cultura Moldovei.
În decursul secolului al XIX-lea, familia Negruzzi s-a integrat treptat în elita boierească, acumulând funcții, moșii, biblioteci impresionante și un prestigiu care le-a permis implicarea activă în viața culturală și literară a epocii. Constantin — sau Costache — Negruzzi, născut în 1808 la Trifeștii Vechi și, probabil, singurul fiu al cuplului, având în vedere că mama sa s-a stins la un an după nașterea lui, a devenit o figură fondatoare a literaturii române moderne. Autor al nuvelei istorice Alexandru Lăpușneanu, membru fondator al Academiei Române, codirector al Teatrului Național din Iași, ministru al finanțelor și președinte al Eforiei Iașului, Costache Negruzzi reprezintă un reper cultural major.
Generația următoare a continuat tradiția familiei. Iacob Negruzzi (născut în 1842, la Trifeștii Vechi), scriitor, președinte al Academiei Române și cofondator al Societății „Junimea”, a fost una dintre vocile literare decisive ale epocii. Fratele său mai mare, Leon C. Negruzzi (născut în 1840), a îmbrățișat atât literatura, cât și administrația publică, devenind primar și prefect al Iașului.
Linia familiei a continuat să dea personalități marcante: fiul lui Leon, generalul Mihai L. Negruzzi, a fost rezident regal al Ținutului Prut și primar al Iașului, remarcându-se și prin scrierile sale memorialistice. Sora sa, Ella M. Negruzzi (1876–1949), a intrat în istorie ca prima femeie avocat pledant din România, deschizând drumuri într-un domeniu dominat până atunci de bărbați. Generalul Mihai L. Negruzzi a avut doi copii. Leon M. Negruzzi s-a format la Universitatea din Iași și s-a stabilit ulterior în Franța. Acolo s-a dedicat scrisului, publicând romane, poezii și relatări de călătorie, majoritatea în limba franceză. Marta Negruzzi, fiica generalului, a fost mama Danei Konya Petrișor — inițiatoarea acestui eveniment cultural de omagiere a unei vechi familii de intelectuali români și, totodată, a valorilor culturale actuale ale României. Ea a continuat tradiția scriitoricească a familiei, fiind autoarea a două volume apărute în ultimii ani la Editura Junimea din Iași, care, după propria mărturie, „descâlcesc un pic nebănuitele ițe ale memoriei”: De pe mal de Prut, pe malurile Senei și Hai-hui prin lumea lui Dumnezeu.
Moșia de la Trifeștii Vechi (Hermeziu) a rămas neîntrerupt în proprietatea familiei și s-a transformat de-a lungul timpului într-un adevărat centru cultural: conacul, biserica ridicată de ctitorii familiei și școala satului au fost martorii unei tradiții intelectuale de peste două secole. Astăzi, acolo se află „Casa Memorială Costache Negruzzi”, păstrând vie memoria unei familii care a marcat profund cultura română. Carmen DEACONU