Faliment mascat în administrația locală ieșeană

* datele prezentate de Ministerul Dezvoltării arată că, în județul Iași, 63 de comune nu-și pot acoperi salariile din venituri proprii * situația din multe localități mici seamănă cu un faliment: bugete locale aproape inexistente, în care mai bine de jumătate, uneori chiar dublu, se duce pe plata salariilor * Executivul argumentează că administrațiile locale au angajat peste puterile lor, primarii vorbesc despre lipsa de personal, despre un volum uriaș de muncă * deocamdată, conflictul a fost pus pe „silent” de liderii coaliției * în total, în România există 84 de UAT-uri în care ponderea veniturilor proprii în buget este sub 15% – o dependență aproape totală de banii de la bugetul de stat

Disponibilizările anunțate de premierul Ilie Bolojan au aprins spiritele în județul Iași, acolo unde edilii locali privesc cu maximă reticență planurile Guvernului. Unii primari au mers până la a amenința cu demisia, în cazul în care restructurările se vor aplica fără ca partidul să intervină.

Executivul argumentează că administrațiile locale au angajat peste puterile lor, că nu au făcut niciun pas real în direcția digitalizării și că salariile au ajuns să depășească ceea ce își permit bugetele comunale. De partea cealaltă, primarii vorbesc despre lipsa de personal, despre un volum uriaș de muncă și despre salarii modeste.

Deocamdată, conflictul a fost pus pe „silent” de liderii coaliției, dar cifrele din județul Iași sunt grăitoare: din 93 de comune, 63 nu pot acoperi cheltuielile de personal din resurse proprii.

Situația din multe localități mici seamănă cu un faliment mascat: bugete locale aproape inexistente, în care mai bine de jumătate, uneori chiar dublu, se duce pe plata salariilor.

Exemplele sunt edificatoare: Mădârjac (1.556 locuitori): 1,28 milioane lei venituri proprii, 2,88 milioane lei cheltuieli salariale; Drăgușeni (1.217 locuitori): 1,32 milioane lei venituri, 2,39 milioane lei cheltuieli personal; Ciohorăni (1.709 locuitori): 1,36 milioane lei venituri, 2,19 milioane lei salarii; Grozești (1.364 locuitori): 1,38 milioane lei venituri, 1,82 milioane lei salarii; Cucuteni (1.103 locuitori): 1,47 milioane lei venituri, 1,92 milioane lei salarii; Roșcani (1.273 locuitori): 1,49 milioane lei venituri, 2,08 milioane lei salarii.

Și lista continuă, până la 63 de comune care cheltuiesc mai mult decât încasează pentru a-și menține structurile administrative.

Nici comunele mai mari nu fac excepție, ba dimpotrivă, unele au ajuns la cifre amețitoare: Deleni (8.885 locuitori): 9,35 milioane lei salarii, la venituri de 8,52 milioane lei; Belcești (10.231 locuitori): 8,69 milioane lei cheltuieli personal, 7,46 milioane lei venituri; Scobinți (6.565 locuitori): 8,46 milioane lei salarii, venituri de 5,6 milioane lei; Cotnari (5.843 locuitori): 7,4 milioane lei salarii, venituri de 7 milioane lei; Valea Seacă (5.111 locuitori): 7,1 milioane lei cheltuieli personal, venituri proprii de doar 4,02 milioane lei.

În contrast, comuna Țuțora (2.062 locuitori) reprezintă un caz pozitiv: 11,65 milioane lei venituri proprii și doar 2,89 milioane lei cheltuieli salariale.

Discrepanțele dintre comunele județului sunt uriașe. În timp ce unele abia își plătesc funcționarii, altele reușesc să genereze venituri consistente.

În topul comunelor cu cele mai mari venituri proprii se află: Miroslava – 67,47 milioane lei venituri proprii, 17,83 milioane lei cheltuieli personal; Valea Lupului – 26,41 milioane lei venituri, 6,81 milioane lei salarii; Tomești – 23,19 milioane lei venituri, 12,92 milioane lei salarii; Ciurea – 21,12 milioane lei venituri, 16,08 milioane lei salarii; Holboca – 15,89 milioane lei venituri, 10,95 milioane lei salarii.

Aceste localități, situate în zona metropolitană Iași, arată ce înseamnă atragerea de investiții, urbanizarea și o administrare mai eficientă.

În ceea ce privește municipiile și orașele județului, lucrurile sunt la cote pozitive, cu mențiunea că cele trei orașe au venituri proprii mai mici decât patru comune!

La nivelul municipiilor, tabloul este echilibrat: municipiul Iași: 1,03 miliarde lei venituri proprii, 198,24 milioane lei salarii; municipiul Pașcani: 55,98 milioane lei venituri, 25,85 milioane lei salarii. La orașe: Târgu Frumos: 20,11 milioane lei venituri, 13,97 milioane lei salarii; Hârlău: 17,3 milioane lei venituri, 13,7 milioane lei salarii; Podu Iloaiei: 11,39 milioane lei venituri, 7,57 milioane lei salarii.

Consiliul Județean Iași a raportat în 2024 venituri proprii de 263,38 milioane lei, cu cheltuieli de personal de 251,48 milioane lei – un echilibru fragil, dar încă sustenabil.

În total, administrațiile locale din județul Iași au adunat anul trecut 1,92 miliarde lei venituri proprii și au cheltuit pentru salarii 944,76 milioane lei. Aproape jumătate din banii încasați au mers către plata funcționarilor.

Cifrele confirmă diagnosticul premierului: prea multe comune trăiesc peste posibilități, iar bugetele locale au devenit, în multe cazuri, simple „pușculițe de salarii”. De aici și tensiunile dintre Guvern și primari.

Dacă planul de restructurare va fi pus în aplicare, Iașul va fi unul dintre județele cele mai afectate. Însă, spun experții, poate fi și „momentul zero” pentru o reformă reală a administrației, în care digitalizarea și eficiența să înlocuiască birocrația și supradimensionarea schemelor de personal.

Radiografia bugetelor locale din România

Un raport oficial privind execuția bugetelor locale pe anul 2024 scoate la iveală discrepanțe dramatice în ceea ce privește capacitatea unităților administrativ-teritoriale (UAT) de a-și asigura finanțarea din resurse proprii. Din cele 3.187 de localități din România, doar 901 – adică 28,2% – au reușit să strângă cel puțin jumătate din buget din venituri proprii.

Pe de altă parte, aproape 800 de UAT-uri (781 mai exact) au avut un grad de autonomie financiară extrem de scăzut: sub 30% din bugetul total a provenit din venituri proprii, restul fiind transferuri și subvenții de la stat.

La polul de jos, datele sunt alarmante. Cinci localități au reușit să strângă mai puțin de 8% venituri proprii în bugetul total: Brastavatu (Olt) – 4,67%; Studina (Olt) – 5,22%; Gostinari (Giurgiu) – 5,8%; Glavile (Vâlcea) – 6,72%; Dănești (Harghita) – 7,5%.

În total, în România există 84 de UAT-uri în care ponderea veniturilor proprii în buget este sub 15% – o dependență aproape totală de banii de la bugetul de stat.

La nivel național, veniturile proprii ale tuturor localităților au însumat în 2024 89,6 miliarde lei (aproximativ 17,9 miliarde de euro).

Dar distribuția acestor bani este dezechilibrată: primele 20 de localități din țară concentrează 28% din total. Concret, ele au adunat împreună 31,2 miliarde lei, aproape cât toate celelalte 3.100 de localități la un loc.

În clasamentul veniturilor proprii la nivel urban, Bucureștiul domină prin Primăria Capitalei și sectoare, dar dacă excludem aceste UAT-uri, primele 10 orașe sunt: Cluj-Napoca – 1,28 miliarde lei; Timișoara – 1,15 miliarde lei; Iași – 1,08 miliarde lei; Brașov – 975 milioane lei; Constanța – 949 milioane lei; Craiova – 772 milioane lei; Oradea – 718 milioane lei;

Galați – 588 milioane lei; Sibiu – 581 milioane lei; Ploiești – 567 milioane lei.

Prezența municipiului Iași pe podium arată o capacitate bună de colectare, dar și faptul că în zona Moldovei decalajele sunt vizibile: în jurul Capitalei regionale prosperitatea contrastează cu sărăcia din multe comune din același județ.

Comune „campioane”, comune care abia respiră...

Surpriza vine din zona periurbană a marilor centre economice. Cele mai bogate comune din România, după venituri proprii, sunt Chiajna (Ilfov) – 109 milioane lei; Florești (Cluj) – 97,3 milioane lei; Ghiroda (Timiș) – 61,6 milioane lei; Miroslava (Iași) – 61,4 milioane lei; Ștefănești (Ilfov) – 60,61 milioane lei; Giroc (Timiș) – 57,4 milioane lei.

La polul opus, 10 comune din România nu au strâns nici măcar un milion de lei venituri proprii într-un an. Ele se află în județele Caraș-Severin (4 localități), Vaslui (3 localități), Mehedinți (2 localități) și Hunedoara (1 localitate). Practic, aceste administrații nu au niciun fel de autonomie financiară și trăiesc exclusiv din redistribuiri bugetare.

Radiografia anului 2024 arată o țară împărțită între localități bogate, capabile să-și genereze majoritatea veniturilor din taxe și impozite locale, și comune sărace, dependente aproape integral de ajutoare de la centru.

În timp ce municipii precum Iași, Cluj-Napoca sau Timișoara colectează peste un miliard de lei anual, sute de comune nu reușesc să strângă nici 1% din această sumă.

Discuția despre reforma administrativă și reorganizarea teritorială – subiect tabu pentru multe partide – revine inevitabil pe agendă, în condițiile în care peste un sfert dintre UAT-urile din România sunt în pragul colapsului financiar.

Daniel BACIU