Giotto la Iași, după 700 de ani. Povestea unei capodopere și a unei fresce

* Polipticul lui Giotto a fost vernisat la Palatul Culturii, în prezența ministrului Culturii, a ambasadoarei Italiei, a Mitropolitului Moldovei și Bucovinei și a numeroase personalități * András István Demeter a dezvăluit povestea unei fresce din Transilvania care păstrează ecoul unei opere pierdute a maestrului italian

O capodoperă care nu părăsise niciodată Italia în aproape 700 de ani a fost prezentată oficial, miercuri, 7 octombrie 2026, la Palatul Culturii din Iași. Vernisajul Polipticului lui Giotto a reunit personalități ale vieții culturale, diplomatice, religioase și economice. Printre invitați s-au aflat ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, ministrul Culturii, András István Demeter, ambasadoarea Italiei în România, Laura Aghilarre, primarul Mihai Chirica, oameni de afaceri, artiști și universitari.

Gazda întâlnirii a fost Alexandru Constantin Chituță, managerul Complexului Muzeal Național „Moldova”, care găzduiește la Palatul Culturii celebra lucrare adusă de la Pinacoteca Națională din Bologna. Evenimentul face parte din Festivalul SACRUM, prezidat de prof. univ. dr. Adrian Stoleriu, decanul Facultății de Arte Vizuale și Design din Iași. Acesta a subliniat că „Giotto se privește cu sufletul”, surprinzând dimensiunea spirituală a întâlnirii cu opera marelui artist.

O premieră istorică pentru Iași

„Giotto la Iași este un eveniment unic, irepetabil, o dată în viață. Nu cred că în timpul vieții noastre această lucrare va mai putea fi adusă în România, dat fiind faptul că, după aproape 700 de ani de la realizare, lucrarea părăsește pentru prima dată Italia”, a declarat Alexandru Chituță, adăugând că în lume există trei lucrări semnate de maestrul italia – cea de la Bologna ajunsă la Iași, o alta la Firenze și a treia la Luvru.

Ambasadoarea Laura Aghilarre a vorbit despre eforturile diplomatice și instituționale care au transformat o idee considerată inițial aproape imposibilă într-o realizare culturală. Ministrul András István Demeter a susținut aducerea lucrării la Iași, într-un proiect care consolidează relațiile culturale româno-italiene.

Mihai Chirica: „Suntem fericiți că putem fi contemporani cu acest eveniment”

Primarul Mihai Chirica a legat momentul de identitatea spirituală a Iașului și de apropierea sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

„Nu este puțin lucru pentru un muzeu să poată găzdui o asemenea expoziție și să aducă în fața publicului o operă artistică de o asemenea valoare. Evenimentul este cu atât mai binevenit cu cât orașul nostru se pregătește să primească sute de mii de pelerini. Ei vin la Iași pentru Sfânta Cuvioasă Parascheva, pentru relația spirituală pe care au construit-o de-a lungul vieții cu Sfânta și pentru a întări această legătură, care le aduce speranță și alinare”, a arătat edilul.

„Octombrie este o lună specială pentru orașul nostru, o lună în care spiritualitatea creștină se întâlnește aici, nu doar din perspectivă ortodoxă, ci din perspectiva creștinătății în ansamblul său. Suntem fericiți că putem fi contemporani cu acest eveniment”, a adăugat Mihai Chirica, felicitând instituțiile implicate.

Povestea ministrului: Giotto și fresca uitată de la Jelna

Unul dintre cele mai interesante momente ale vernisajului i-a aparținut ministrului Culturii, care a dezvăluit o legătură puțin cunoscută dintre Giotto și patrimoniul medieval românesc.

În jurul anului 1300, artistul italian a realizat pentru vechea Bazilică „Sfântul Petru” din Roma celebrul mozaic „Navicella”, reprezentând corabia apostolilor surprinsă de furtună și momentul în care Hristos îl salvează pe Petru din valuri. Compoziția originală nu s-a păstrat intactă, fiind profund modificată în timpul reconstruirii bazilicii.

„La câteva sute de kilometri de Iași și la peste o mie de kilometri de Roma, în satul Jelna, pe Bistrița, se află ruinele unei biserici medievale închinate tot Sfântului Petru. Pe peretele de nord al bisericii, cercetătorii au identificat o pictură murală care preia compoziția mozaicului. Pictura a fost datată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, la doar câteva decenii după creația lui Giotto”, a povestit ministrul.

Fresca prezintă corabia, vânturile personificate și alte detalii care trimit la modelul roman. Cercetătorii presupun că imaginea a ajuns în Transilvania prin intermediul unor pelerini care au văzut mozaicul la Roma.

„Să fim onești, nu este mâna lui Giotto. Stilul este evident provincial. Dar tocmai asta face povestea atât de frumoasă. Nu mâna lui Giotto a ajuns la Jelna, ci ideea sa. Imaginea pe care a creat-o a fost atât de puternică, încât a străbătut Europa, probabil în amintirea, în schițele sau în inima unor pelerini, și a fost pictată pe zidul unei biserici transilvănene”, a explicat András István Demeter.

Ministrul a încheiat printr-o imagine simbolică a drumului parcurs de artă peste veacuri: „Privind astăzi acest Poliptic, și noi devenim niște pelerini. Un fel de călători într-un pelerinaj inversat, căci, de data aceasta, Giotto a venit el însuși pe urmele propriilor ecouri de la Jelna”.

Expoziția „Legături sacre. Giotto la Iași. Între tradiția bizantină și inovația occidentală” poate fi vizitată la Palatul Culturii până pe 30 octombrie 2026.

Maura ANGHEL