Iașul are 136 de fermieri trecuți de 90 de ani!

* la Iași, din totalul de 13.662 fermieri care au solicitat subvenții pe suprafață, 5.883 sunt pensionari * numărul celor cu vârsta de peste 90 de ani care lucrează pământul a ajuns la 136, cu 10% mai mai mare decât în urmă cu doi ani! * din nefericire, însă, scăderea este una brutală când vine vorba de fermierii tineri, cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani * aici, căderea e de aproape o treime, de la 720 în urmă cu doi ani, la doar 491, în acest an, cu precizarea că Iașul mai are un singur fermier de 18 ani!

Când spui agricultură modernă, te gândești la drone, irigații inteligente și tineri antreprenori cu facultăți la oraș. Ei bine… nu în România! În județul Iași, performanța agricolă stă, încă, pe umerii unor oameni care au prins și perioada interbelică, nu doar primele televizoare alb-negru.

Da, ați citit bine. În timp ce alte țări se luptă cu îmbătrânirea populației rurale, Iașul doboară recorduri: avem fermieri care au trecut bine de pragul celor nouă decenii și care figurează în continuare ca activi în sistemul agricol. Și numărul lor a crescut cu 10% în doar doi ani! Dintre aceștia, 3 au depășit deja bariera de 100 de ani!

Specialiștii spun de ani de zile că agricultura, la nivel global, e dominată de seniori. Nu doar în Europa, ci și în SUA, Japonia, Australia sau America de Sud.

Dar, chiar și cu acest tablou global, România reușește să șocheze. În Uniunea Europeană, peste o treime dintre fermieri sunt pensionari. La noi, însă, proporția devine copleșitoare în multe zone rurale, mai ales în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est: Iași, Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț, Vaslui.

IFAMA atrăgea atenția într-un raport recent: „Agricultura nu trebuie să fie un refugiu, ci un business. Și mai ales o profesie atractivă pentru tineri.”

Realitatea din nord-estul României spune însă altceva: pământul e lăsat pe mâna bunicilor și străbunicilor, pentru că tinerii au alte planuri – iar agricultura rar se numără printre ele.

Datele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) arată că, în acest an, la Iași, 13.662 de persoane au depus cereri de plată pentru subvențiile agricole, iar printre acestea, cei mai viguroși din punct de vedere statistic sunt, surpriză, pensionarii: 5.883 fermieri.

Dintre fermieri ieșeni care au solicitat, în acest an, subvenții pe suprafață, numărul celor cu vârsta de peste 90 de ani care lucrează – cel puțin în acte – pământul a ajuns la 136, cu 10% mai mai mare decât în urmă cu doi ani!

Din nefericire, însă, scăderea este una brutală când vine vorba de fermieri tineri, cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani. Aici, căderea e de aproape o treime, de la 720 în urmă cu doi ani, la doar 491, în acest an, cu precizarea că Iașul are un singur fermier de 18 ani! Un tânăr curajos care, la propriu, „ține generația în spate”.

Situația devine cu atât mai paradoxală cu cât statul român, prin programele europene, oferă zeci de mii de euro nerambursabili pentru instalarea tinerilor fermieri. Și totuși… nu se înghesuie nimeni.

Mulți preferă orașul, străinătatea, joburile din IT sau cele din retail. Pământul nu mai are farmec, iar viața la țară nu pare destul de atractivă pentru generația digitală.

Pe scurt, tabloul agricol arată așa: seniorii fac agricultura să funcționeze, chiar dacă mulți nu au mai pus piciorul pe ogor de ani buni. Vârsta medie a fermierului ieșean crește an de an, în timp ce satul se goleşte de tineri, iar agricultura riscă să devină un sector fără viitor.

Și totuși, în multe sate, bătrânii sunt cei care țin România agricolă în viață. Cu mâinile lor muncite, cu hârtiile lor depuse anual la APIA, cu micile suprafețe moștenite, arendate sau muncite cu greu.

Daniel BACIU