Iașul are mii de joburi în construcții. Agricultura aproape dispare din recrutări

* piața muncii din Iași arată în 2026 o ruptură spectaculoasă între două domenii legate tradițional de forța de muncă din mediul rural * construcțiile au generat aproape 4.400 de locuri vacante într-un singur an, agricultura numai 231 * în același timp, peste 8.000 dintre șomerii județului locuiesc la sate

Agricultura nu a dispărut din județul Iași, dar aproape că a dispărut din piața oficială a recrutării. Ultimele date anuale complete ale AJOFM arată că numai 1,47% dintre locurile de muncă vacante au provenit din agricultură, față de aproape 28% din construcții. Datele din 2026 confirmă însă un paradox și mai mare: peste 82% dintre șomerii înregistrați în august provin din mediul rural. Mecanizarea, fermele de familie și reducerea necesarului de muncă permanentă explică o parte importantă a acestei rupturi.

231 de joburi în agricultură, 4.393 în construcții

În 2026, una dintre cele mai puternice discrepanțe ale pieței muncii din Iași apare între agricultură și construcții. Raportul AJOFM Iași pentru ultimul an complet arată că angajatorii au declarat 15.721 de locuri de muncă vacante. Construcțiile au furnizat 4.393 dintre acestea, respectiv 27,94%, în timp ce agricultura a avut numai 231 de posturi, adică 1,47%. Diferența este de aproape 19 locuri în construcții pentru fiecare loc declarat în agricultură. Și angajările efective urmăresc aceeași structură. Din 6.378 de persoane ocupate prin măsurile AJOFM, 907 au ajuns în construcții și numai 119 în agricultură.

Peste 8.000 de șomeri ai Iașului sunt din mediul rural

Contrastul devine și mai puternic când oferta de muncă este pusă lângă șomaj. La sfârșitul lunii august 2026, AJOFM Iași avea în evidențe 9.755 de șomeri. Dintre ei, 8.007 proveneau din mediul rural și numai 1.748 din orașe. Ruralul concentra astfel peste 82% dintre persoanele înregistrate fără loc de muncă. Situația nu este nouă. În raportul pentru 2025, AJOFM consemna o pondere a șomerilor din rural de 84,75%, iar instituția preciza că mulți sunt beneficiari ai venitului minim de incluziune, cu studii reduse și vârste de peste 50 de ani.

Așadar, Iașul are simultan sate cu numeroși oameni în afara pieței muncii și un sector agricol care recrutează foarte puțin prin canalele oficiale.

Ferma de astăzi are nevoie de mai puține brațe

Una dintre explicațiile solide este mecanizarea. Eurostat arată într-o analiză publicată în 2026 că scăderea ocupării în agricultura europeană este legată inclusiv de tehnologii care economisesc forță de muncă: mecanizare, automatizare și alte inovații. România a avut între 2013 și 2023 una dintre cele mai mari reduceri din UE ale ponderii agriculturii în ocuparea totală, de 8,9 puncte procentuale. Într-o fermă de cultură mare, un tractor modern, o semănătoare performantă sau o combină pot face astăzi munca pentru care altădată era nevoie de echipe numeroase. Necesitatea nu dispare, dar se mută spre mecanizatori, tehnicieni, operatori și personal calificat.

O mare parte din munca agricolă nu apare ca „job vacant”

Mai există însă o explicație fundamentală. Agricultura românească este în continuare dominată de exploatații familiale. Datele Eurostat arată că aproximativ 99% dintre fermele din România sunt ferme de familie, iar la nivel european munca membrilor familiei reprezintă cea mai mare parte a forței de muncă agricole. Prin urmare, cine lucrează propriul teren sau ferma familiei nu apare automat în statisticile AJOFM ca salariat și nici ferma respectivă nu declară neapărat un loc vacant.

Eurostat atrage atenția și asupra diferenței dintre „persoane care lucrează în agricultură” și salariații agricoli propriu-ziși. În 2023, forța de muncă agricolă regulată din UE ajungea la 16,6 milioane de persoane, însă echivalentul în locuri de muncă cu normă întreagă era de numai 7,8 milioane. O parte consistentă a muncii este deci activitate parțială sau familială.

Imaginea care se conturează în 2026 este mai complexă decât simpla dispariție a locurilor de muncă agricole. Satul ieșean furnizează forță de muncă pentru construcții, servicii, industrie și naveta spre municipiu, în timp ce agricultura folosește tot mai mult utilaje, membri ai familiei și muncă sezonieră.

Dan DIMA