Iașul, dependent de chimicale! Doar 10.000 de hectare „bio”, în timp ce micile județe fac legea

* Iașul pare să nu fi reușit să țină pasul cu acest trend * specialiștii din domeniu indică mai multe cauze: fragmentarea excesivă a terenurilor, lipsa asocierii între fermieri, reticența față de perioada de conversie și dificultățile de acces la piață pentru produsele bio * în plus, costurile inițiale și birocrația asociată certificării continuă să descurajeze micii producători

Deși agricultura ecologică este prezentată drept viitorul sigur al fermelor românești, Iașul pare că rămâne blocat în trecut. Datele oficiale APIA pentru anul 2025 arată clar: județul Iași ocupă abia locul 15 la nivel național, cu puțin peste 10.000 de hectare cultivate în sistem ecologic, mult sub județe considerate, până nu demult, periferice din punct de vedere agricol.

În fruntea clasamentului tronează județul Tulcea, cu peste 60.000 de hectare bio, urmat de Timiș, Arad, Constanța și Galați, care au reușit să transforme agricultura ecologică într-o adevărată afacere de succes. În comparație, Iașul pare prins într-un blocaj administrativ și strategic, incapabil să valorifice potențialul agricol uriaș al zonei.

Vecinii ne-au luat-o înainte

Situația devine și mai jenantă atunci când privim spre regiunea Moldovei. Botoșaniul a ajuns pe locul 12 la nivel național, Bacăul este înaintea Iașului, iar Suceava, deși surprinzător de jos în clasament, are încă explicații legate de structura terenurilor. Iașul, în schimb, dispune de suprafețe agricole mari, soluri fertile și acces la piețe, dar rămâne mult sub potențial.

În total, cele șase județe din Regiunea Nord-Est cultivă doar 9% din suprafața ecologică națională, o cifră care spune tot despre lipsa de strategie coerentă în zonă.

La nivel național, agricultura ecologică este pe un trend clar ascendent. În 2024, suprafața cultivată ecologic a depășit 480.000 de hectare, în creștere cu 13% față de anul anterior. Statul vine cu bani serioși: sute de milioane de euro prin Planul Strategic PAC 2023–2027, plăți compensatorii consistente și posibilitatea cumulării mai multor scheme de sprijin.

Cu toate acestea, fermierii ieșeni par reticenți sau descurajați de birocrație, lipsa piețelor de desfacere și costurile inițiale ale conversiei la sistemul ecologic.

Specialiștii avertizează: riscăm să ratăm trenul

Experții spun că agricultura ecologică nu mai este un moft, ci o necesitate economică. Produsele bio sunt tot mai căutate, mai bine plătite și mai ușor de exportat. În timp ce alte județe investesc în livezi ecologice, culturi de cereale bio și pajiști certificate, Iașul continuă să piardă teren.

Paradoxal, cercetarea agricolă merge înainte, proiectele sunt în derulare, banii există, însă legătura dintre fermieri, autorități și piață rămâne slabă.

Iașul are pământ, are fermieri și are fonduri disponibile, dar nu are viziune. Dacă lucrurile nu se schimbă rapid, județul riscă să rămână un simplu spectator într-o agricultură ecologică românească tot mai competitivă. Iar pierderea nu este doar de imagine, ci una economică majoră, care se va simți ani la rând.

Daniel BACIU