Iașul, hub de software, medicamente și beton. Cifrele uriașe ale celor care conduc orașul

* economia Iașului din 2024 a depășit pragul simbolic al maturității * cu o cifră de afaceri totală de peste 53 miliarde de lei, județul devine un pol economic major al Moldovei, un loc unde software-ul, logistica, medicamentele și betonul se întâlnesc într-un amestec spectaculos de energie și ambiție * dar dincolo de cifrele reci ale bilanțurilor, se ridică o întrebare: cine conduce, de fapt, orașul?

Potrivit datelor publicate de Targetare.ro și confirmate de topurile locale, cele mai mari zece companii din județul Iași au generat împreună peste 6,5 miliarde de lei în 2024. Este o creștere semnificativă față de anii anteriori, care plasează Iașul într-o ligă economică nouă, dominată tot mai vizibil de multinaționale.

Liderul absolut al clasamentului este Phinia Delphi Romania SRL, companie cu capital american, specializată în componente auto, care a raportat o cifră de afaceri de 1,72 miliarde lei și un profit de aproximativ 65 milioane lei. Urmează Amazon Development Center România, care operează centrul de dezvoltare software al gigantului global, cu 802 milioane lei cifra de afaceri, dar și o pierdere declarată de aproape 30 milioane lei, semn că investiția masivă în extindere continuă să apese balanța profitabilității.

Pe podium se mențin și două companii cu rădăcini locale: Antibiotice SA, simbolul industriei farmaceutice românești, cu 675 milioane lei cifră de afaceri și 81 milioane lei profit net, și Conex Distribution SA, distribuitor de medicamente, care a încheiat anul cu 654 milioane lei. Ambele dovedesc că tradiția și performanța pot coexista atunci când managementul are viziune și consecvență.

Dincolo de industrie și IT, economia Iașului respiră tot mai mult prin șantiere. Companii precum Daroconstruct, Brikston Construction Solutions, ArcelorMittal Tubular Products și Conest au împins sectorul construcțiilor la un nivel record: fiecare depășește pragul de 250 milioane lei cifră de afaceri. În spatele lor se ridică blocuri, drumuri, hale logistice și cartiere noi care schimbă harta vizuală a orașului. Betonul, deși deseori privit ca simbol al aglomerației, rămâne unul dintre cei mai fideli indicatori ai vitalității economice.

În acest tablou, Apavital SA, compania publică aflată în subordinea Consiliului Județean, joacă un rol aparte. Cu 449 milioane lei cifră de afaceri și profit modest, de doar câteva milioane, ea confirmă că infrastructura de bază rămâne mai degrabă o misiune de serviciu public decât o sursă de profit.

În total, topul arată o dominare clară a capitalului străin în economia Iașului. Doar trei dintre primele zece firme sunt românești, iar acestea rezistă prin calitate, stabilitate și legătură directă cu piața locală. Multinaționalele aduc investiții și locuri de muncă, dar exportă profitul; companiile românești produc mai puțin volum, dar creează continuitate și identitate economică.

În cifre, Iașul arată spectaculos. În identitate economică, încă mai caută un echilibru. Orașul respiră global, dar visează local — între servere, laboratoare și șantiere, între Silicon Valley și Copou, între forța de muncă ieftină și ideea de autonomie. Anul 2024 a confirmat că Iașul este un hub de software, medicamente și beton. Anul 2025 va arăta dacă poate deveni și un hub al demnității economice românești — un loc în care profitul să nu mai plece integral peste hotare, iar valoarea adăugată să rămână acolo unde a fost creată. Dan DIMA