Iașul imobilelor scumpe. Orașul în care oamenii trăiesc pe muchia cheltuielilor

Iașul imobilelor scumpe. Orașul în care oamenii trăiesc pe muchia cheltuielilor

* România e prima în Europa la deținut locuințe * în orașe ca Iașul, prețul unei case noi a devenit o miză de supraviețuire financiară * cifrele arată o piață stabilă doar în aparență * în realitate, locuirea a devenit un lux calculat la milimetru

România se află în fruntea clasamentului european al proprietarilor de locuințe, cu 83% dintre case și apartamente aflate în mâinile ocupanților. Potrivit raportului RE/MAX European Housing Trend 2025, este una dintre cele mai stabile piețe rezidențiale din Europa, cu un nivel de satisfacție locativă de 81%, peste media continentală. Dar această stabilitate are un cost: doar 40% dintre români se declară confortabili cu cheltuielile pentru locuire, iar aproape o cincime au nevoie de credite pentru a acoperi facturile lunare. În spatele triumfului statistic al „românului proprietar” se ascunde o presiune financiară tot mai vizibilă – una care, la Iași, devine sufocantă.

Capitala Moldovei are în prezent peste 316.000 de locuitori și un fond locativ estimat la peste 100.000 de unități rezidențiale. În ultimii ani, ritmul construcțiilor a accelerat, dar nu suficient pentru a ține pasul cu cererea. Mii de apartamente noi se ridică în cartierele periferice și în noile zone rezidențiale ale orașului, însă realitatea e că tot mai puțini ieșeni își permit să cumpere acolo unde se construiește. Piața imobiliară locală s-a transformat într-un teren al contrastelor: blocuri noi și moderne se ridică lângă clădiri vechi și neîntreținute, în timp ce salariile rămân sub nivelul marilor centre urbane din vestul țării.

Prețurile vorbesc de la sine. În 2025, metrul pătrat de apartament în Iași a ajuns la aproape 1.900 de euro, cu o creștere de peste 12% față de anul precedent. În zonele centrale și semicentrale, media trece de 2.000 de euro, iar pentru un apartament nou de 50 de metri pătrați, costul final sare ușor de 100.000 de euro. Cifrele, luate la rece, arată un oraș în expansiune. Dar pentru o familie tânără, înseamnă rate ipotecare de peste jumătate din venit și o luptă permanentă cu dobânzile, facturile și costurile ascunse ale traiului urban.

70 la sută dintre români sunt sufocați de facturile la utilități

La nivel național, doar 30% dintre români se declară confortabili cu plata facturilor la energie – cu 15 puncte procentuale sub media europeană. În Iași, unde iernile sunt lungi și infrastructura energetică veche, procentul e și mai mic. Mulți proprietari care și-au cumpărat apartamente în complexele noi se trezesc acum prinși între credite mari și cheltuieli lunare imposibil de redus. Ceea ce ar fi trebuit să fie un semn al prosperității – deținerea unei locuințe – devine, pentru tot mai mulți, o sursă constantă de stres.

Cu toate acestea, dorința de proprietate rămâne adânc înrădăcinată. Doar 14% dintre români intenționează să se mute în următoarele 12 luni, un nivel comparabil cu piețele mature din Cehia sau Slovenia. Pentru ieșeni, casa rămâne nu doar un acoperiș, ci o declarație de stabilitate, de apartenență. Problema e că tot mai puțini își mai pot permite această stabilitate. Piața locală s-a maturizat, dar în sensul cel mai crud al cuvântului: e stabilă pentru cei care au cumpărat deja și din ce în ce mai inaccesibilă pentru cei care vin din urmă.

Așa arată paradoxul Iașului în 2025: un oraș care construiește mult, dar unde locuirea devine un privilegiu. O metropolă regională în care proprietatea a rămas un ideal românesc, însă drumul spre ea costă tot mai mult – timp, nervi și ani dintr-o viață trăită între chirie, credit și speranța că „acasă” nu va deveni, prea curând, un lux.

Dan DIMA