Iașul, în topul județelor unde telefonul și internetul au probleme

Iașul intră în zona roșie a clasamentului național privind incidentele care au afectat telefonia și internetul. Potrivit datelor ANCOM pentru 2025, județul a raportat 79 de incidente semnificative, fiind al patrulea cel mai afectat din România, după Vaslui, Buzău și Vrancea. Iar cifrele scot la iveală o vulnerabilitate care poate deveni extrem de importantă într-o perioadă în care telefonul și internetul au devenit infrastructură esențială.

Telefonul poate amuți, iar internetul poate dispărea exact când este mai mare nevoie de el. Este semnalul de alarmă care reiese din raportul ANCOM privind incidentele majore din rețelele de comunicații în 2025. Iar Iașul apare într-o poziție care ridică serioase semne de întrebare: cu 79 de incidente raportate, județul se află pe locul patru la nivel național.

În fața Iașului se află Vasluiul, cu 95 de incidente, Buzăul, cu 85, și Vrancea, cu 83. Practic, patru dintre județele aflate în fruntea clasamentului sunt din zona Moldovei, ceea ce transformă regiunea într-un adevărat punct fierbinte al infrastructurii de comunicații.

La nivel național, furnizorii au notificat 938 de incidente semnificative în 2025, mai multe decât în anul precedent, când au fost înregistrate 861.

Iașul, aproape de vârful unui clasament nedorit

Cele 79 de incidente raportate în județul Iași înseamnă că, în medie, au fost consemnate mai mult de șase incidente semnificative pe lună.

Nu este vorba despre fiecare situație în care un ieșean rămâne fără semnal câteva minute sau despre problemele individuale ale unei conexiuni. ANCOM contabilizează incidentele care depășesc anumite praguri de gravitate și impact. Tocmai de aceea, poziția Iașului este cu atât mai relevantă.

Vaslui – 95, Buzău – 85, Vrancea – 83, Iași – 79, Teleorman – 78. Acesta este vârful clasamentului. Iar dacă privim primele poziții în ansamblu, apare o imagine și mai spectaculoasă: Moldova concentrează o parte importantă dintre cele mai multe incidente raportate în România.

Botoșaniul apare și el cu un număr ridicat de incidente în datele prezentate de ANCOM, în timp ce alte județe se află mult mai jos în clasament.

Nu cablurile din case sunt principala problemă. Curentul electric dă peste cap rețelele

Una dintre cele mai importante concluzii ale raportului este și una dintre cele mai surprinzătoare.

Problemele de alimentare cu energie electrică au generat 568 de incidente, adică 60,6% din total.

Cu alte cuvinte, atunci când cade curentul, problema nu se oprește neapărat la becurile din locuințe.

Pot fi afectate stațiile de bază, echipamentele de transmisie și alte componente esențiale pentru funcționarea comunicațiilor.

În 2025, stațiile de bază, controlerele mobile sau pilonii au fost resursele afectate în 863 de incidente.

Asta explică și de ce o avarie electrică într-o zonă importantă poate produce efecte în lanț: fără energie, infrastructura telecom trebuie să se bazeze pe baterii, generatoare și intervenția echipelor tehnice.

Internetul mobil, cel mai vulnerabil

Dacă internetul de acasă poate rămâne funcțional în anumite situații, telefonul mobil și internetul mobil sunt mult mai expuse.

Din cele 938 de incidente raportate la nivel național, 916 au afectat internetul mobil, iar 900 au afectat serviciile de telefonie mobilă și SMS.

Transmisiunile de date au fost afectate în 824 de cazuri.

În schimb, serviciile fixe au fost mult mai puțin reprezentate în statistici: 13 incidente pentru internetul fix și 5 pentru vocea fixă.

Pentru Iași, aceste cifre sunt cu atât mai importante cu cât județul este unul dintre cele mai mari centre urbane și economice ale Moldovei, iar dependența de comunicațiile mobile este uriașă.

De la plăți și aplicații bancare până la servicii publice, transport, muncă la distanță și comunicarea în situații de urgență, o rețea mobilă indisponibilă poate însemna mult mai mult decât imposibilitatea de a da un telefon.

14,3 milioane de utilizatori afectați în România

În total, incidentele raportate în 2025 au afectat 14.392.434 de utilizatori.

Paradoxal, deși numărul incidentelor a crescut față de 2024, numărul total al utilizatorilor afectați a scăzut de la peste 18 milioane. Asta înseamnă că problemele au fost mai numeroase, dar în medie au afectat mai puțini utilizatori la fiecare incident.

Totuși, impactul rămâne uriaș. ANCOM estimează 151,4 milioane de ore-utilizator pierdute pe parcursul unui singur an.

Datele ANCOM arată un alt detaliu important pentru Iași și întreaga Moldovă: vara aduce cele mai multe incidente.

Iulie 2025 a fost luna cu cel mai mare număr de incidente – 129. În august au fost 122.

Furtunile, ploile torențiale, descărcările electrice, vântul puternic și alte fenomene meteo pot provoca pene de curent, pot afecta infrastructura și pot duce la întreruperea comunicațiilor.

Cele mai multe incidente au fost remediate în maximum șase ore, însă nu toate.

Din totalul de 938 de incidente, 572 au durat între 1 și 6 ore, 281 au durat între 6 și 24 de ore, 85 au depășit 24 de ore. Durata medie de remediere a fost de aproximativ 11 ore.

Pentru un utilizator obișnuit, câteva ore fără internet pot fi neplăcute. Pentru o companie, un spital, un serviciu public sau o persoană care depinde de telefon pentru o situație urgentă, consecințele pot fi însă mult mai serioase.

Iașul, între județele care trebuie să fie cu ochii pe infrastructură

Raportul ANCOM nu spune că Iașiul ar avea cele mai slabe rețele din România și nici că fiecare locuitor al județului a fost afectat de aceste incidente.

Dar cele 79 de incidente semnificative plasează județul într-o zonă care nu poate fi ignorată. Mai ales că Iașul este înconjurat de alte județe care apar, la rândul lor, în partea superioară a clasamentului. Vaslui, Vrancea, Botoșani și Iași - cifrele arată o presiune importantă asupra comunicațiilor din această parte a țării.

Iar principala vulnerabilitate nu este neapărat telefonul în sine, ci infrastructura care îl ține conectat: energia electrică, stațiile de bază, echipamentele de transmisie și rețelele care trebuie să funcționeze fără întrerupere.

Daniel BACIU