Iașul, locul 2 în România la brevete universitare

* capitala Moldovei este, la nivel universitar, unul dintre cele mai „productive” orașe din România la capitolul brevete * în perioada 2014–2024, universitățile ieșene au depus 403 cereri de brevet la OSIM, ceea ce plasează Iașul pe locul 2 la nivel național, după București (429) * topul regional este condus de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”

Cifrele arată un lucru clar pentru publicul larg: Iașul nu mai e doar „oraș universitar”, ci un pol care își protejează invențiile pe bandă rulantă. Diferența față de alte centre se vede în același clasament OSIM: după București și Iași urmează Cluj-Napoca (279) și Suceava (239). Cu alte cuvinte, Iașul stă în primele două poziții ale țării când vorbim strict despre brevetele depuse de universități.

În interiorul Iașului, tabloul e simplu: Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” deschide clasamentul și apasă decisiv pe accelerație. Din cele 403 cereri ieșene din 2014–2024, 337 sunt ale TUIASI, în timp ce UAIC are 40, USAMV 13, UMF 12, iar Apollonia doar una. Practic, Politehnica livrează cea mai mare parte a „greutății” de brevetare a orașului, iar restul universităților completează profilul unui centru academic care încearcă să iasă din zona de teorie și să intre în zona de soluții aplicate.

În spatele acestor depuneri se află, de regulă, ani de laborator, prototipuri, teste, articole și echipe care încearcă să își securizeze munca înainte ca ideea să devină publică sau să fie preluată de alții. Un brevet nu înseamnă automat un produs, dar spune ceva important despre un oraș: că are instituții care generează inovație suficient de consistentă încât să merite protecție juridică și că există o disciplină a documentării și a depunerii – o etapă pe care multe comunități nici nu o ating.

Într-un context mai larg, OSIM arată că România depune mult, dar „finalul” e mai greu: în 2024 au fost depuse 810 cereri de brevet de invenție, iar OSIM a eliberat 335 brevete. De aici și concluzia care contează economic: brevetarea este un indicator de idei și cercetare, însă orașele care cresc cu adevărat sunt cele care reușesc să transforme brevetul în produs, licență și contracte. Aici se dă testul real: nu la depunere, ci la câți bani, câte parteneriate și câte locuri de muncă poate genera o invenție după ce iese din dosar.

Iașul a bifat deja partea de volum și clasament. Următoarea întrebare, pentru piață, e dacă reușește să bifeze și conversia în afaceri: câte dintre invențiile protejate ajung să fie licențiate către companii, câte devin tehnologii folosite în producție, câte se transformă în startup-uri și câte rămân, pur și simplu, un titlu într-un portofoliu. Pentru un oraș aflat pe locul 2 la nivel național, acesta este pragul care separă prestigiul universitar de impactul economic. Dan DIMA