În Iași se întâmplă un paradox pe care îl simte orice cumpărător: se scumpește terenul și se scumpesc locuințele chiar și în zone unde nu vezi macarale, nu se deschid ansambluri noi și nu apare „șantierul de la colț”. Prețurile urcă din spate, împinse de cerere, de chiriile care țin randamentul sus și de un efect de domino între cartiere. Când centrul și zonele premium se duc în sus, restul orașului le urmează.

Cifra simplă care arată direcția: în decembrie 2025, prețul mediu cerut pentru apartamente în Iași a ajuns la 1.913 euro/mp, în creștere cu 11,1% față de decembrie 2024, potrivit specialiștilor în imobiliare.

Cartierele „de jos” se scumpesc din urmă: Bucium și Frumoasa urcă

„Pământul scump” nu se vede doar în medie, ci mai ales în felul în care se închid diferențele dintre cartiere. Un raport de piață publicat la finele lui 2025 descrie mecanismul: în Iași, scumpirile apar și în zonele tradițional ieftine. În Bucium, cumpărătorii au fost nevoiți să achite cu 20% mai mult pe mp față de anul anterior, iar în Frumoasa s-au observat majorări de aproximativ 10%.

Raportul propune și o hartă orientativă pe cartiere, care arată clar cele două viteze ale scumpirii: sus e scump de ani buni, jos devine scump „din urmă”.

Harta prețurilor în Iași: cine conduce și cine nu mai e „ieftin”

În partea de sus a pieței apar:

• Centru: 2.625 euro/mp

• Moara de Vânt: 2.213 euro/mp

• Copou–Sărărie: 2.200 euro/mp

În zona de jos (care până ieri era „supapa” pieței) apar:

• Bucium: 1.575 euro/mp

• Frumoasa: 1.607 euro/mp

• Păcureț / Popas Păcurari: 1.625 euro/mp

Fotografia care rezultă e simplă: Iașul se scumpește în cascadă, iar diferențele dintre cartiere se comprimă.

Presiunea se vede și în tranzacții: 830 în noiembrie 2025

Un indiciu despre presiunea de cerere vine și din tranzacții, nu doar din prețuri. În noiembrie 2025, Iașul a fost între reședințele de județ cu cele mai multe tranzacții imobiliare, cu 830 de tranzacții raportate în comunicarea ANCPI pentru luna respectivă. În decembrie 2025, ANCPI raportează la nivel național 56.203 imobile vândute, semn că finalul de an a fost intens pe piață.

De ce se scumpește „fără șantier”: migrația cererii, stocul existent, prețul așteptării

Când chiriile stau sus, scumpirea „fără șantier” devine mai ușor de înțeles. Iașul e împins de o combinație de factori mici care, împreună, devin un motor mare.

Un motor este migrația cererii: când zonele scumpe devin inaccesibile, cumpărătorii coboară un pas pe hartă, apoi încă un pas, iar presiunea se mută în cartierele considerate „mai accesibile”.

Al doilea motor este competiția pe stocul existent, nu pe locuințe noi. Un cartier poate deveni „căutat” fără construcții spectaculoase dacă are ofertă și cererea se adună pe aceleași străzi. Un exemplu relevant: anul trecut, Tătărași a atras cea mai mare cerere în prima parte a anului, cu 1.100 de apartamente disponibile, la un preț mediu cerut de 1.682 euro/mp util. Când cererea se concentrează, prețul urcă inclusiv fără o schimbare vizibilă de infrastructură.

Mai există și „prețul așteptării”: în imobiliare, nu se plătește doar prezentul, ci și ce crede piața că va fi. O stație, o stradă reparată, o legătură mai bună, un proiect anunțat, un campus care se extinde sau un nod de trafic care se fluidizează pot ridica prețul înainte să apară efectiv șantierul. În practică, multe cartiere se scumpesc din anticipație, nu din beton.

Concluzie: „pământul scump” devine problemă de oraș întreg

Iașul intră într-o etapă în care „pământul scump” nu mai este doar despre zonele consacrate, ci despre un oraș care se strânge ca o menghină: cererea rămâne ridicată, chiriile susțin randamentul, iar prețul mediu crește inclusiv în cartierele care, până ieri, erau supapa de aer a pieței.

Dan DIMA