Iașul, primul la școli cu risc de abandon. 1.474 de elevi pierduți din catalog

* județul Iași conduce clasamentul național al școlilor primare cu risc mare sau foarte mare de abandon * lista conține 85 de unități vulnerabile, dintre care 80 în mediul rural * în spatele statisticilor se află copii care străbat kilometri până la școală, microbuze insuficiente și familii pentru care educația a devenit o cheltuială greu de suportat

În cinci ani școlari, 2.018 elevi din județul Iași au abandonat școala. Dintre aceștia, 1.474 provin din mediul rural. Ultimul raport al Inspectoratului Școlar Județean, publicat în octombrie, confirmă că fenomenul este din nou în creștere. Iar o analiză a Ministerului Educației plasează Iașul pe primul loc în țară după numărul școlilor primare încadrate la risc mare sau foarte mare de abandon. Localități precum Șipote, Dagâța, Țibana, Voinești și Deleni apar pe lista unităților selectate pentru finanțare destinată prevenirii abandonului.

Șipote: 234 de elevi și un singur microbuz

În comuna Șipote, problema accesului la educație a căpătat proporțiile unui scandal public în septembrie 2026. După relocarea unor clase, părinții din Iazu Vechi au reclamat că elevii așteptau ore întregi transportul spre școala din Chișcăreni.

Potrivit explicațiilor conducerii școlii, un singur microbuz cu 16 locuri trebuia să transporte 234 de elevi, efectuând 17 curse doar la dus. Unii copii ajungeau să înceapă cursurile la ora 10.00, iar părinții au semnalat așteptări prelungite în stații.

Situația ilustrează o contradicție greu de justificat: clasele sunt reorganizate administrativ, dar transportul necesar copiilor nu ține pasul cu deciziile luate.

Mădârjac, Ipatele, Probota. Kilometri și microbuze învechite

Problemele nu se opresc la Șipote. În raportările făcute publice la începutul anului școlar 2025-2026, situația din Mădârjac era deosebit de dificilă. În lipsa unui vehicul de transport, elevii din zona structurii școlare Bojila aveau de parcurs aproximativ zece kilometri zilnic, dus-întors, pe jos.

La Ipatele, Probota și Lețcani, documentele semnalau microbuze școlare învechite. La Cornești și Belcești era necesară suplimentarea mijloacelor de transport.

Aceste exemple nu demonstrează automat că elevii din localitățile respective au abandonat școala. Arată însă obstacole concrete care trebuie verificate atunci când autoritățile analizează absenteismul și riscul de părăsire a cursurilor.

Pentru un copil de șase sau șapte ani, zece kilometri parcurși zilnic nu reprezintă o simplă dificultate logistică. Iar pentru o familie fără mașină, un microbuz insuficient poate face diferența dintre prezență și absență.

Țibana, Voinești, Deleni și Dagâța, pe lista școlilor vulnerabile

O altă imagine a problemei vine din programul PRIMII, lansat de Ministerul Educației în toamna anului 2026.

Din cele 1.487 de unități școlare încadrate la nivel național în categorii de risc mare sau foarte mare de abandon în ciclul primar, 85 sunt din județul Iași. Dintre acestea, 48 prezintă risc foarte mare, iar 80 sunt în mediul rural.

Pe lista finală a proiectelor selectate pentru finanțare, publicată pe 4 noiembrie, figurează Școala Gimnazială „Ioanid Romanescu” Voinești, Școala Gimnazială Deleni, Școala Profesională de Industrie Alimentară Țibana, Liceul Tehnologic Dagâța și Școala Gimnazială Șipote. Apar și unități din Scobinți, Mogoșești, Lespezi, Trifești și Golăiești.

Gimnaziul pierde cei mai mulți copii

Statisticile ISJ Iași arată că, în anul școlar 2025-2026, 383 de elevi au abandonat cursurile, față de 325 în anul precedent. Creșterea este de aproape 18%.

Dintre cele 383 de cazuri, 291 provin din mediul rural. Gimnaziul concentrează 219 cazuri, reprezentând peste jumătate din total. Alte 98 de abandonuri au fost înregistrate în ciclul primar.

Există și un semnal suplimentar: numărul elevilor cu media la purtare sub 7 din cauza absențelor a crescut de la 1.857 la 2.190 într-un singur an școlar.

Inspectoratul indică printre factorii favorizanți veniturile reduse, șomajul, instabilitatea locurilor de muncă și migrația părinților. Dar identificarea cauzelor nu este suficientă. Esențial este câți copii sunt recuperați înainte să dispară definitiv din cataloage.

Dincolo de proiecte, rapoarte și finanțări, bilanțul rămâne sever: 1.474 de elevi din satele Iașului au abandonat școala în cinci ani. Iar acolo unde autoritățile cunosc riscurile, dar nu reușesc să le reducă, abandonul nu mai poate fi tratat doar ca o problemă a familiilor.

Dan DIMA