La Iași se redeschide dosarul comunismului. Între nostalgie și adevăr

* peste jumătate dintre români consideră că regimul comunist a fost benefic pentru țară, deși istoria consemnează represiunea, deportările și închisorile politice * pe 10 și 11 noiembrie, Iașul găzduiește Gala Corneliu Coposu, un eveniment care readuce în atenție memoria dictaturii și felul în care noile generații înțeleg trecutul

La aproape 37 de ani de la Revoluția din 1989, comunismul continuă să provoace controverse. Un sondaj INSCOP Research, realizat în 2025 pentru Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, arată că 55,8% dintre români consideră regimul comunist mai degrabă benefic, iar 66,2% îl apreciază pe Nicolae Ceaușescu drept un lider bun. În acest climat, Iașul devine, pentru două zile, locul unei confruntări între memoria istorică, nostalgia trecutului și realitățile documentate ale dictaturii.

Ce știu tinerii despre comunism?

Pentru generațiile născute după 1989, comunismul este o perioadă cunoscută din manuale, poveștile bunicilor, documentare sau rețele sociale. Experiențele directe au fost înlocuite de relatări, uneori contradictorii. În timp ce unii își amintesc siguranța locului de muncă și prețurile controlate, documentele istorice descriu cenzura, supravegherea populației, lipsurile alimentare și represiunea politică.

Cât cunosc liceenii ieșeni despre Securitate, despre deportările în Bărăgan sau despre închisorile de la Sighet și Râmnicu Sărat? Pot face diferența între nostalgia unei epoci și realitatea unui sistem politic care a suprimat libertățile fundamentale?

Întrebările sunt cu atât mai importante cu cât, începând din anul școlar 2025–2026, „Istoria comunismului din România” a devenit disciplină obligatorie pentru elevii de clasa a XII-a. Materia beneficiază de o oră săptămânală și include mecanismele represiunii, rezistența anticomunistă și viața cotidiană din perioada dictaturii.

Corneliu Coposu, 17 ani de detenție politică

Numele galei trimite la una dintre cele mai cunoscute victime ale represiunii comuniste. Arestat în 1947, Corneliu Coposu a petrecut peste 17 ani în detenție, dintre care opt în izolare severă. După eliberare, a rămas sub supravegherea Securității, fiind supus perchezițiilor și intimidărilor.

Biografia sa oferă un contrapunct documentat imaginilor idealizate ale comunismului. Dincolo de discursurile despre stabilitate și ordine, regimul a eliminat opoziția politică, a restrâns libertatea de exprimare și a pedepsit contestarea autorității.

Ana Blandiana și Stéphane Courtois, invitați la Iași

Cea de-a IX-a ediție a Galei Corneliu Coposu, organizată sub tema „Memorie și Identitate”, se desfășoară pe 10 și 11 noiembrie 2026, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” și Teatrul Național „Vasile Alecsandri”.

Marți, 10 noiembrie, de la ora 11:00, Aula Magna „Mihai Eminescu” găzduiește dezbaterea „Cultura pluralismului și binele comun”, la care participă Marina Constantinescu, Liviu-George Maha, Ioan Stanomir, Alexandru Gussi și Florea Ioncioaia.

Miercuri, 11 noiembrie, tot de la ora 11:00, vor discuta despre memoria totalitarismului scriitoarea Ana Blandiana, istoricul francez Stéphane Courtois, cercetătorul ieșean Dorin Dobrincu și avocatul Alexandru Postica, reprezentant al foștilor deportați și deținuți politici din Republica Moldova. Gala se încheie miercuri, de la ora 19:00, la Teatrul Național, cu participarea Anei Blandiana și a lui Stéphane Courtois, coordonatorul volumului „Cartea neagră a comunismului”. Programul include un concert susținut de soprana Leontina Văduva, acompaniată de pianistul Cătălin Răducanu. Tot la Iași, în Parcul Copou, expoziția „Corneliu Coposu, o viață întreagă pentru principii și valori” poate fi vizitată până pe 30 noiembrie.

Clara DIMA