Iașul redă Moldovei glasul mănăstirilor uitate. Simpozionul de la Secu pune istoria pe masa prezentului

Un eveniment cu miză identitară se desfășoară între 19–20 septembrie 2025, când Iașul, prin Complexul Muzeal Național „Moldova”, readuce în atenția publică rolul vital al mănăstirilor în istoria spirituală și culturală a Moldovei. Simpozionul de la Mănăstirea Secu, ajuns la ediția a XIV-a, devine nu doar un exercițiu academic, ci o luare de poziție în fața uitării colective.

Când patrimoniul riscă să fie redus la simple ruine vizitate în grabă de turiști, Iașul își asumă rolul de gardian al memoriei. Complexul Muzeal Național „Moldova” organizează, alături de Mănăstirea Secu (Neamț), un simpozion care merge dincolo de discursuri academice: pune în lumină cum mănăstirile au ținut vie fibra spirituală a unei regiuni și au apărat identitatea culturală a Moldovei.

Deschiderea oficială, pe 19 septembrie, îi aduce în fața publicului pe stareții unor mari așezăminte, pe directori de muzee și pe reprezentanți ai instituțiilor de cultură. Tot atunci, va fi lansată și revista „Mănăstirea Secu. Buletin istoric și cultural”, un instrument menit să fixeze în scris ceea ce discursul public riscă să lase să alunece în tăcere.

Pe parcursul a două zile, 32 de comunicări științifice, susținute de cercetători din România și Republica Moldova, vor aborda teme precum istoria bisericească, arheologia și patrimoniul ecleziastic. Iașul, prin această inițiativă, nu doar că readuce în centrul atenției Mănăstirea Secu, dar repoziționează întreaga Moldovă ca spațiu viu al spiritualității și culturii, într-o vreme în care uitarea e mai agresivă decât tăcerea.

„Nu vorbim doar despre trecut, ci despre felul în care rădăcinile pot încă ține trunchiul drept”, transmit organizatorii. Iar Iașul, capitala culturală a Moldovei, își reafirmă astfel vocația: aceea de a ține aprinsă memoria, chiar și atunci când lumea pare să alerge spre altceva.

Maura ANGHEL