Iașul trimite 500.000 de lei Raionului Călărași, pentru repararea unui acoperiș!

* După ce un proiect anterior privind modernizarea infrastructurii sportive a unui liceu din Călărași a fost abandonat din cauza imposibilității încadrării în termenul de implementare, autoritățile de peste Prut au revenit către municipalitatea ieșeană cu o nouă solicitare de sprijin financiar.

Iașul întinde din nou o mână peste Prut. Într-o perioadă în care relațiile dintre România și Republica Moldova capătă o miză strategică tot mai puternică, administrația locală ieșeană pregătește o nouă investiție importantă pentru comunitatea din Raionul Călărași. De această dată, în centrul atenției se află unul dintre simbolurile culturale ale orașului moldovean: Centrul Cultural Raional „Ion Ungureanu”.

Consiliul Local al Municipiului Iași urmează să aprobe, joi, încheierea unui acord de finanțare între Iași și Raionul Călărași pentru realizarea unui proiect esențial: reparația capitală a acoperișului și termoizolarea exterioară a clădirii Centrul Cultural Raional „Ion Ungureanu”.

Clădirea, una dintre cele mai importante instituții culturale ale regiunii, are nevoie urgentă de intervenții pentru a putea continua să găzduiască spectacole, evenimente și activități culturale pentru comunitatea locală. Devizele tehnice transmise către Primăria Iași arată clar amploarea lucrărilor necesare: refacerea completă a acoperișului și izolarea termică a exteriorului, într-un efort menit să reducă degradarea clădirii și costurile energetice.

În spatele acestui demers se află și dimensiunea simbolică a relației speciale dintre Iași și Republica Moldova. Înfrățirea dintre municipiul Iași și Raionul Călărași, aprobată oficial încă din 2024, începe să producă efecte concrete, dincolo de declarații și ceremonii oficiale.

Autoritățile ieșene subliniază că sprijinul acordat comunităților din Republica Moldova nu este doar un gest administrativ, ci și unul identitar și strategic. În ultimii ani, Iașul a devenit unul dintre principalii parteneri ai localităților moldovenești, finanțând proiecte în educație, infrastructură, cultură și sănătate.

Noul acord de finanțare vine într-un context regional complicat, în care Republica Moldova încearcă să accelereze apropierea de Uniunea Europeană și să reducă vulnerabilitățile economice și sociale. În acest tablou, investițiile în infrastructură culturală capătă o semnificație aparte: ele devin nu doar lucrări de construcție, ci investiții în identitate, stabilitate și coeziune socială.

Pentru administrația de la Iași, proiectul reprezintă și un nou semnal politic: capitala Moldovei istorice își asumă tot mai clar rolul de punte între România și comunitățile românești de peste Prut. Carmen DEACONU