Pacienții mor cu tratamentul „aprobat” pe hârtie: 1.100 de zile până la un medicament salvator

În timp ce bolnavii din Germania primesc tratamente inovatoare în doar câteva luni, pacienții din România sunt lăsați să aștepte peste TREI ANI pentru același medicament. Da, ați citit corect: peste 1.100 de zile de blocaj, birocrație și promisiuni goale! România a ajuns oficial pe ULTIMUL LOC în Uniunea Europeană la accesul la medicamente noi, potrivit celui mai recent raport european WAIT 2025, publicat în mai 2026.

Cifrele sunt devastatoare și descriu un sistem medical aflat într-o criză profundă. Media europeană pentru accesul la medicamente inovatoare este de 597 de zile. În Germania, pacienții primesc noile terapii în doar 158 de zile. În Austria – 363. În Danemarca – 369. România? Peste 1.100 de zile!

Practic, un român bolnav grav trebuie să aștepte aproape cât un mandat întreg de guvernare pentru a avea acces la un tratament deja disponibil în restul Europei.

Și mai grav este că situația nu se îmbunătățește, ci se prăbușește și mai mult. Față de raportul anterior, timpul de așteptare a crescut cu încă 282 de zile.

În spatele acestor cifre se află drame reale. Bolnavi de cancer care află că tratamentul există, dar nu și pentru ei. Copii cu boli rare care văd cum speranța se transformă într-o listă de așteptare interminabilă. Pacienți cu afecțiuni cronice severe care pierd ani prețioși în lupta cu boala, în timp ce autoritățile mută dosare dintr-un birou în altul.

Datele sunt cutremurătoare: dintre cele 168 de medicamente aprobate la nivel european în perioada 2021–2024, doar 28 erau disponibile pentru pacienții români la începutul acestui an. Adică doar 17%.

Media europeană este de 45%. În oncologie, situația este aproape dramatică: România compensează doar 20% dintre medicamentele oncologice aprobate în UE. Pentru bolile rare, procentul este la fel de rușinos – doar 13 medicamente compensate din 66 aprobate la nivel european.

Un „decalaj care se adâncește de la an la an”

Directorul pentru Relații Externe al ARPIM, dr. Ioana Bianchi, vorbește despre un „decalaj care se adâncește de la an la an”, cu efecte directe asupra supraviețuirii pacienților. Practic, România devine țara în care diagnosticul grav vine la pachet și cu o condamnare birocratică: tratamentul există, dar nu ajunge la timp.

Și parcă nimic nu ilustrează mai bine dezastrul decât faptul că niciun medicament aprobat în Uniunea Europeană în 2023 și 2024 nu era disponibil pentru pacienții români la începutul lui 2026. Niciunul! În timp ce alte state își actualizează rapid listele de compensare, România pare blocată într-un sistem anchilozat, incapabil să țină pasul cu medicina modernă.

„1.110 zile înseamnă peste trei ani în care un pacient cu cancer sau o boală rară privește cum tratamentul există în alte țări europene, dar nu și în România”, avertizează Rozalina Lăpădatu, președinta Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune. O declarație care spune tot despre prăpastia dintre România și restul Europei.

Problema nu ține doar de organizare, ci și de bani

România continuă să investească printre cele mai mici sume în sănătate din Uniunea Europeană: doar 1.354 de euro pe cap de locuitor, iar pentru medicamente – doar 138 de euro anual per pacient. Este cu aproape 40% sub media Europei Centrale și de Est și la mai puțin de o treime din nivelul marilor state europene.

Consecințele sunt explozive. Fără tratamente moderne la timp, pacienții ajung în stare gravă la spital, dezvoltă complicații severe și generează costuri uriașe pentru sistem. Medicii și organizațiile de pacienți avertizează că România plătește, de fapt, mult mai scump lipsa investițiilor în prevenție și tratament inovator.

În tot acest timp, milioane de români rămân captivi într-un sistem care pare incapabil să ofere ceea ce în alte țări europene este deja normalitate: acces rapid la șansa de a trăi. Nicoleta ZANCU