Pacienții explodează: „Nu mai acceptăm să fim monedă de schimb între stat și industria farmaceutică!”

Războiul dintre autorități și companiile farmaceutice a ajuns la limită, iar pacienții spun răspicat: timpul pierdut în negocieri înseamnă vieți pierdute. Asociația Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (APCR) cere transparență totală și acuză că bolnavii au fost transformați în argumentul perfect al unei dispute în care nimeni nu își asumă responsabilitatea.

„Nu mai acceptăm explicații și pase de responsabilitate”, transmit reprezentanții pacienților, într-o reacție fermă la dezbaterea privind accesul românilor la medicamente inovatoare.

Cine întârzie, de fapt, tratamentele?

Pacienții spun că problema nu poate fi pusă exclusiv în cârca statului. Deși admit că birocrația, subfinanțarea și actualizarea lentă a listei de medicamente compensate blochează accesul la terapii moderne, APCR atrage atenția că și industria farmaceutică trebuie să răspundă public pentru propriile întârzieri.

Asociația cere ca pentru fiecare medicament inovator să fie făcute publice toate etapele: data autorizării europene, momentul depunerii dosarului în România, durata evaluării, negocierile cu CNAS și ziua în care primul pacient primește efectiv tratamentul.

„Pentru fiecare zi de întârziere trebuie să existe un responsabil”, este mesajul central al pacienților.

„Nu suntem instrumente de negociere”

APCR respinge atât discursul potrivit căruia „statul nu plătește”, cât și explicația că „medicamentele sunt prea scumpe”. În opinia pacienților, adevărul se află între cele două poziții, iar bolnavii nu mai pot fi folosiți ca argument emoțional în negocieri comerciale.

Asociația solicită companiilor farmaceutice să depună mai rapid dosarele, să explice eventualele amânări comerciale și să vină cu soluții sustenabile pentru o piață cu resurse limitate. În același timp, cere autorităților să elimine lunile de incertitudine dintre aprobarea unui medicament și accesul real al pacientului.

APCR propune „Cronometrul Adevărului”

Soluția propusă este un mecanism public de monitorizare pentru fiecare terapie inovatoare. Un „Cronometru al Adevărului” ar urmări, etapă cu etapă, întregul traseu al unui medicament – de la aprobarea europeană până la administrarea lui primului pacient din România.

Pentru APCR, adevărata reformă nu înseamnă comunicate și promisiuni, ci un principiu simplu: dacă fiecare zi contează pentru pacient, atunci fiecare zi de întârziere trebuie explicată de cel care a produs-o.

Nicoleta ZANCU