Ieșenii intră în 2026 cu buzunarele goale. Prețurile au crescut, salariile nu mai țin pasul, iar consumul s-a prăbușit

* salariile cresc încet, inflația rămâne aproape de 10%, iar puterea de cumpărare se evaporă * în Iași, costurile de trai se apropie de nivel occidental, în timp ce veniturile rămân printre cele mai mici din UE * 2026 aduce tăieri dure în bugetele familiilor, renunțări, criză de consum și perspective economice care nu se îmbunătățesc prea curând

România pășește în 2026 cu o presiune economică tot mai puternică în spate: scumpirile nu mai sunt un vârf trecător, ci un fenomen instalat adânc în structura costurilor zilnice. Inflația, menținută două luni la rând în jurul valorii de 10%, nu dă semne de relaxare suficient de rapidă, iar Banca Națională estimează că abia în 2027 am putea vedea o revenire sub pragul de 3%. Cu alte cuvinte, pentru încă doi ani românii vor plăti mai mult decât câștigă, iar diferența nu este deloc simbolică.

Iașul este o oglindă fidelă a acestei crize tăcute. Deși oraș universitar, centru economic și nod regional important, el rămâne prins într-un paradox dureros: costurile de trai s-au aliniat deja la cele din Vest, însă veniturile populației continuă să fie printre cele mai mici din Uniunea Europeană. În supermarketurile ieșene, bonurile de casă au crescut vizibil, în timp ce salariile rămân la același nivel – insuficient pentru a tempera valul de scumpiri.

Aceeași realitate se vede și în comportamentul de consum. Familiile din Iași cumpără mai puțin, renunță la produse considerate până ieri firești și mută bugetul către strictul necesar: alimente de bază, utilități, transport. Ieșirile în oraș, mesele la restaurant, micile escapade de weekend și vacanțele sunt primele tăiate. Magazinele de haine, cinematografele, cafenelele și întreaga industrie a timpului liber resimt o scădere abruptă a cererii. Comercianții vorbesc deja despre o „iarnă săracă” și se pregătesc pentru un „an auster”.

Mai grav este că această restrângere a consumului nu ține doar de precauție. Ea vine pe fondul restructurărilor care se anunță sau deja se petrec. În ultimele luni, companii din IT și auto – domenii considerate cândva sigure – au concediat personal, în medie o mie de oameni lunar la nivel național. În Iași, unde sectorul IT reprezintă o parte consistentă a economiei urbane, orice astfel de mișcare generează efect de domino: mai puțini bani, mai puține cheltuieli, mai multă presiune pe bugetele familiale.

2026 se prefigurează astfel ca un an al deciziilor grele. Gospodăriile vor fi nevoite să-și „curețe” bugetele cu o disciplină nemiloasă. Facturile devin prioritate absolută, mâncarea trebuie atent planificată, iar toate cheltuielile suplimentare vor fi puse sub semnul întrebării. Investițiile în casă, achizițiile mai costisitoare, cursurile, deplasările, chiar și anumite cheltuieli medicale preventive riscă să fie amânate. În orașele mari, dar mai ales în Iași, acest proces va fi vizibil în comportamentul de zi cu zi: mai multe cumpărături la promoție, atenție crescută la reducere, preferință pentru branduri ieftine, renunțări tăcute.

Criza nu mai este o noțiune teoretică, ci o realitate care se instalează în viața fiecărei familii. Iar 2026 nu va fi anul în care lucrurile revin la normal, ci anul în care populația va trebui să se adapteze la o normalitate mai dură. Inflația ridicată, salariile insuficient ajustate, costurile mari ale utilităților și presiunea economică globală vor menține Iașul  într-o zonă de tensiune financiară.

Dan DIMA