Ieșenii mănâncă mai scump și mai prost

* Capitala Moldovei se află printre orașele din România în care coșul de alimente esențiale s-a scumpit cel mai mult, iar presiunea nu se vede doar în bonul de la casă, ci și în felul în care gospodăriile își schimbă, discret, obiceiurile de consum * când prețurile urcă, cumpărăturile migrează spre marfă mai ieftină, loturi mai puțin trasabile și alegeri care sacrifică tot mai des calitatea nutritivă * datele oficiale arată scumpiri mari, controale repetate și retrageri de produse de pe piață, dar lasă încă în umbră adevărata dimensiune a „alimentației ascunse” din Iași

Iașul nu mai este doar un oraș scump la locuire, ci și unul în care hrana de bază apasă tot mai tare pe bugetele de familie. Datele centralizate pe baza prețurilor monitorizate oficial în capitalele de județ plasează Iașul alături de alte orașe cu cele mai mari scumpiri ale unui coș format din 10 produse esențiale: cartofi, fasole uscată, ceapă, varză, usturoi, morcovi, mere, lapte, telemea de oaie, miere și ouă. Pentru comparația decembrie 2024 – decembrie 2023, creșterea calculată pentru Iași a fost de 13,5%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din țară.

Aceasta este inflația care se simte direct în frigider, nu în statistici abstracte. La nivel național, produsele alimentare au continuat să se scumpească și în 2025, iar majorarea cotei reduse de TVA de la 9% la 11%, aplicată de la 1 august 2025, a adăugat presiune suplimentară asupra prețurilor de la raft. Peste scumpirile locale din Iași s-a așezat, astfel, și un nou val fiscal, exact în segmentul care lovește cel mai tare familiile cu venituri mici și medii.

Piața circulă tot mai des între raft și alertă

„Alimentația ascunsă”. Nu înseamnă neapărat foamete, ci înlocuiri tăcute. Mai puține produse proaspete, mai puțină diversitate, mai multă orientare spre marfă ieftină, promoții agresive, piețe informale, produse vândute fără trasabilitate clară sau loturi cumpărate pentru preț, nu pentru calitate. Indicatorii oficiali arată clar că autoritățile găsesc constant produse problematice în piață. La începutul lui ianuarie 2026, ANSVSA anunța că, în urma controalelor din sezonul sărbătorilor, au fost retrase de la comercializare peste 28,5 tone de produse alimentare la nivel național. În ianuarie 2026, instituția raporta încă 238 de kilograme de alimente retrase și dirijate către neutralizare în urma altor verificări. Lista oficială de alerte alimentare și rechemări rămâne activă, semn că piața circulă tot mai des între raft și alertă.

Pe zona de frontieră estică, relevantă pentru întreaga regiune a Moldovei, Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași a raportat pentru anul 2025 confiscarea de bunuri susceptibile de contrafacere în valoare de 919.574 de lei. Chiar dacă bilanțul se referă în principal la alte categorii de produse, mecanismul este același: într-o piață presată de preț, marfa ieftină și insuficient verificată găsește mai ușor drum spre consumator.

Problema de fond nu este doar cât mănâncă ieșeanul, ci ce calitate nutritivă își mai poate permite. Institutul Național de Statistică monitorizează oficial consumul alimentar mediu zilnic al populației în calorii și factori nutritivi, iar recomandările europene merg în direcția unei diete mai bogate în cereale integrale și alimente cu valoare nutritivă mai mare. Unele ghiduri europene indică praguri de referință de cel puțin 90 de grame pe zi de cereale integrale. Cu cât bugetul gospodăriei este mai strâns, cu atât această țintă devine mai greu de atins, iar dieta se mută spre produse mai ieftine, mai sățioase, dar mai slabe nutritiv. Inflația oficială se măsoară în procente. Inflația reală, cea pe care o simte orașul, se măsoară în renunțări.

Dan DIMA