IMM România acuză statul că va crește taxele „pe ascuns”

* în plin val de discuții despre „stabilitate fiscală” și „sprijin pentru mediul de afaceri”, Asociația patronală IMM România aruncă pe masă o acuzație care lovește direct în nervul public * reducerea sumei neimpozabile pentru salariul minim ar fi, de fapt, o majorare mascată a fiscalității pe muncă * când vorbim despre salariul minim, orice schimbare aparent mică devine, pentru sute de mii de oameni, diferența dintre „mă descurc” și „nu-mi ajunge”

Reacția patronatului vine pe fondul unui proiect de Ordonanță de Urgență pentru modificarea Codului fiscal, pe care IMM România îl critică în special pentru modul în care afectează venitul net al angajaților cu salariu minim, dar și pentru efectele asupra microîntreprinderilor. În esență, organizația spune că atunci când statul micșorează componenta netaxată din salariul minim, nu „optimizează” sistemul, ci crește taxarea pe muncă fără să o numească direct. Mesajul e simplu și foarte ușor de înțeles pentru public: pe hârtie pare o ajustare, în realitate e mai puțin net în mână.

Punctul fierbinte este reducerea sumei neimpozabile pentru salariul minim de la 300 la 200 de lei, o modificare care, susține IMM România, se traduce imediat într-un net mai mic. Ca să nu rămână la nivelul de slogan, asociația a venit cu o simulare: dacă suma neimpozabilă ar rămâne la 300 de lei, salariul net ar fi 2.741 lei; în varianta propusă, netul ar coborî la 2.574 lei. Diferența este de 167 de lei pe lună. Pentru un angajat plătit cu minimul, 167 de lei nu sunt o „diferență statistică”, ci bani de transport, de medicamente sau de mâncare pentru câteva zile. Din acest motiv, IMM România insistă că efectul real nu este neutru: este o creștere de taxare care „se vede” în puterea de cumpărare.

În același timp, IMM România își poziționează discursul și ca apărare a microîntreprinderilor, insistând că menținerea cotei unice de 1% pentru veniturile microîntreprinderilor este o măsură necesară pentru competitivitatea acestui segment. Organizația susține cota de 1% și eliminarea plafonului de 60.000 de euro, argumentând că peste 500.000 de microfirme ar beneficia efectiv de această măsură. În traducere liberă: microîntreprinderile nu cer favoruri, cer predictibilitate și reguli care să nu le taie respirația financiară dintr-o singură semnătură.

IMM atrage atenția asupra dublei presiuni: pe de o parte, angajații de pe salariul minim sunt cei mai vulnerabili la orice „finețe” fiscală; pe de altă parte, microfirmele trăiesc la limita cash-flow-ului, iar orice modificare de impozitare sau de bază de calcul poate însemna blocaj. IMM România avertizează că astfel de măsuri pot afecta simultan consumul și economia mică: când angajatul are mai puțin net, cumpără mai puțin; când firma are costuri și obligații mai grele, investește mai puțin și angajează mai prudent.

Pe lista solicitărilor, patronatul mai cere ca eliminarea impozitului pe construcțiile speciale să intre în vigoare mai devreme, chiar din 1 ianuarie 2026, nu la termenul prevăzut în proiect. În plus, IMM România susține reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1% la 0,5% începând cu 2026 și eliminarea completă a acestuia din 2027, însă atrage atenția asupra unui detaliu care, pentru firme, nu e deloc tehnic: acciza trebuie eliminată din calculul cifrei de afaceri pentru întreg lanțul comercial, nu doar pentru producători și importatori. Cu alte cuvinte, dacă lași acciza în baza de calcul, împingi costuri în lanț, iar ele se întorc tot în prețuri și în presiune pe bugete.

În privința obligațiilor fiscale, IMM România apreciază amânarea până la 30 septembrie 2026 a termenului pentru transmiterea notificărilor de diferențe la deconturile precompletate E-TVA, un respiro administrativ într-o perioadă în care firmele se plâng de birocrație digitalizată „pe repede înainte”. Dar, în logica patronatului, o amânare nu compensează o schimbare care scade netul salariului minim sau complică baza de calcul pentru taxe: una e să primești timp, alta e să pierzi bani.

În final, IMM România își rezumă poziția într-o frază care explică și de ce subiectul face trafic online: „Aceste propuneri reflectă efortul nostru de a proteja veniturile angajaţilor şi de a sprijini microîntreprinderile, care reprezintă coloana vertebrală a economiei româneşti. Reducerea sumei neimpozabile sau includerea accizei în baza de calcul ar afecta direct cash-flow-ul firmelor şi puterea de cumpărare a angajaţilor.” Iar aici, dincolo de calcule și articole de Cod fiscal, rămâne întrebarea care ține România cu ochii pe știri: dacă salariul minim e „protejat”, de ce apare, printr-o simplă tăiere a sumei neimpozabile, un minus clar în buzunarul oamenilor?

Dan DIMA