În fiecare an, Iașul pierde în jur de 4.700 de bolnavi de inimă

* la nivelul județului Iași, într-un an se înregistrează aproape 10.000 de decese * din acestea, peste 4.700 au drept cauză bolile aparatului circulator, oameni a căror viață se încheie prin infarct, insuficiență cardiacă, aritmii fatale sau accidente vasculare cerebrale

Dimineață de dimineață, Iașul se trezește în coloană. Mașinile curg greu pe Nicolina, se înnoadă în Păcurari, se blochează la Podu Roș. Semafor după semafor, frână, ambreiaj, o cafenea grăbită la pachet, motoare turate între două chei de contact. Este coloana vertebrală a unui mare oraș din Nord-Est – și, în același timp, o presiune constantă pe inimile celor care îl locuiesc.

La nivelul județului Iași, într-un an se înregistrează aproape 10.000 de decese. Din acestea, peste 4.700 au drept cauză bolile aparatului circulator, oameni a căror viață se încheie prin infarct, insuficiență cardiacă, aritmii fatale sau accidente vasculare cerebrale. Statisticile arată un număr, dar în spatele fiecărei cifre există un nume, o familie, un loc gol la masă.

Bolile aparatului circulator nu apar din senin. De cele mai multe ori se acumulează în timp: ani întregi de tensiune arterială prost controlată, glicemii oscilante, colesterol crescut, fumat, kilograme în plus. Peste toate se așază un stil de viață urban care amestecă sedentarismul cu stresul cronic și cu expunerea zilnică la poluarea produsă de trafic. Pentru cardiologi, fișa unui pacient cu infarct arată adesea ca o hartă comprimată a orașului: drumuri lungi la serviciu, ore petrecute în mașină, puțină mișcare pe jos, mese târzii și somn fragmentat.

Traficul este una dintre scenele principale ale acestei povești. Estimările locale vorbesc despre aproximativ 180.000 de mașini care traversează zilnic Iașul. Coloanele se întind pe kilometri întregi, iar timpul petrecut în blocaje transformă claxonul și gazele de eșapament în fundal sonor permanent. Aerul respirat în intersecții aglomerate conține pulberi fine și noxe peste limitele recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, în special în anumite puncte ale orașului. Aceste particule nu se opresc la nivelul bronhiilor: ele intră în sânge, afectează vasele și întrețin inflamația.

Traficul și poluarea ne îmbolnăvesc de inimă

Studiile internaționale au demonstrat deja legătura dintre poluarea de trafic și infarct. Expunerea la dioxid de azot și la pulberi fine crește riscul de evenimente cardiace acute, mai ales la pacienții vulnerabili – hipertensivi, diabetici, fumători sau persoane cu obezitate. Episoadele de poluare ridicată se asociază cu creșteri ale internărilor și ale mortalității prin infarct și accident vascular cerebral. Pe scurt, aerul poluat de mașini nu afectează doar plămânii, ci și arterele și miocardul.

În orașele sufocate de trafic, stresul devine la rândul lui un factor de risc cardiovascular. Aglomerația de pe șosele, teama permanentă de întârziere, zgomotul continuu și lipsa timpului liber generează o stare de alertă prelungită. Cortizolul rămâne crescut, pulsul urcă, tensiunea arterială se stabilizează pe valori mai mari decât ar fi firesc. În astfel de condiții, vasele de sânge îmbătrânesc mai repede, iar o placă de aterom instabilă are nevoie doar de un mic impuls pentru a se rupe și a declanșa un infarct.

Medicii cardiologi atrag atenția că nu există în registre o rubrica separată numită „infarcte din trafic”. Există, însă, un tablou coerent: un județ în care bolile aparatului circulator rămân principala cauză de deces și un municipiu în care mobilitatea este gândită în primul rând pentru mașini, nu pentru oameni. Atâta vreme cât mersul pe jos este dificil, pistele de biciclete sunt fragmentate, iar transportul public nu reprezintă o alternativă reală la mașina personală, presiunea asupra inimii populației va continua.

Clara DIMA