Interesul ieșenilor pentru joburile din afara țării, la un minim istoric

* reprezentanții agențiilor de recrutare din Iași confirmă trendul: „Vedem o schimbare clară în comportamentul candidaților. Dacă în urmă cu cinci-șase ani 30–40% dintre cei care veneau la interviuri întrebau despre oferte de muncă în Germania, Italia sau Marea Britanie, acum peste 80% vor să rămână în țară, în special în zona Moldovei”, spune managerul unei firme locale de recrutare

Deși salariile din străinătate rămân și de trei ori mai mari, tot mai mulți ieșeni aleg să rămână acasă. Piața locală a muncii se stabilizează, iar companiile din județ oferă tot mai multe alternative competitive.

În ultimii ani, Iașul a devenit un pol regional al forței de muncă, atrăgând candidați din județele vecine — Vaslui, Botoșani, Neamț sau Suceava. Un tânăr cu studii medii poate câștiga acum 4.000–5.000 de lei net în producție sau logistică, iar un programator junior depășește lejer 7.000 de lei. În aceste condiții, mulți preferă să rămână aproape de casă.

Andreea Tănase, manager al unei firme locale de recrutare, explică faptul că mai multe companii mari din județ au început să ofere pachete salariale competitive și programe de fidelizare a angajaților: „Sectorul IT, producția, logistica și industria alimentară sunt domenii în care companiile angajează constant, oferind salarii de 5.000–8.000 de lei net pentru poziții medii. Mulți dintre cei care altădată plecau în străinătate aleg acum să rămână pentru că pot câștiga decent și au stabilitate”.

La nivel național, cifrele confirmă tendința. În 2022 s-au înregistrat 154.000 de aplicări pentru joburi în afara României — cel mai ridicat nivel al ultimilor ani. Din 2023, însă, numărul a început să scadă: 146.000 aplicări în 2023, 130.000 în 2024 și doar 106.000 în 2025.

În același timp, interesul pentru locurile de muncă interne a crescut exponențial.

Un job postat de o companie românească primește în medie 35 de aplicări, în timp ce un job din străinătate atrage doar 3,7.

E o dovadă clară că românii, inclusiv cei din Moldova, nu mai văd munca în afara țării ca pe o soluție salvatoare. Mulți s-au săturat de incertitudinea relocării, de diferențele culturale și de lipsa familiei. În plus, costul vieții în Europa Occidentală a crescut enorm.

Țările care continuă să atragă lucrători români sunt Germania, Olanda, Irlanda, Emiratele Arabe Unite, Franța și Bulgaria. Marea Britanie, care înainte de Brexit era în topul preferințelor, a coborât aproape de finalul clasamentului.
Italia — altă destinație tradițională pentru ieșeni și moldoveni — pierde și ea teren, în timp ce Spania se menține constant în top 10.

Mulți dintre cei care pleacă astăzi o fac pentru contracte scurte, de câteva luni, nu pentru relocare permanentă. Pleacă să câștige rapid un capital financiar, apoi se întorc să investească aici — în locuințe, mașini sau mici afaceri. Acesta este un fenomen tot mai vizibil în zona Iașului.

Cei mai mulți aplicanți pentru joburile din străinătate sunt muncitori calificați — sudori, electricieni, bucătari sau șoferi. Urmează absolvenții de studii superioare și muncitorii necalificați, în timp ce studenții aplică cel mai puțin pentru joburi în afara țării.

Ca vârstă, segmentul 25–35 de ani este cel mai activ, urmat de tinerii între 18 și 24 de ani. Persoanele peste 45 de ani sunt cel mai puțin interesate să plece.

Diferențele de venit rămân considerabile: șoferii care lucrează în străinătate câștigă în jur de 3.000 de euro net/lună; bucătarii pot ajunge la 4.000 de euro; muncitorii în construcții între 2.200 și 3.500 de euro; curierii — aproximativ 2.000 de euro/lună.

Chiar dacă aceste venituri par foarte atractive, trebuie comparate cu costurile din vest: chirii de 1.000 de euro, alimente de două-trei ori mai scumpe și lipsa unui sistem social apropiat. Mulți își dau seama că, raportat la cheltuieli, diferența reală nu mai este atât de mare.

Este o schimbare de mentalitate profundă. Migrația masivă a fost o reacție la lipsa oportunităților. Acum, tinerii văd mai multe posibilități aici. Dacă statul va reuși să mențină stabilitatea economică și infrastructura va continua să se dezvolte, valurile de plecări se vor rări tot mai mult.

Pentru Iași, oraș care în urmă cu un deceniu pierdea anual mii de lucrători spre Italia sau Marea Britanie, această schimbare este vizibilă și benefică. Daniel BACIU