Județul Iași ar putea pierde un municipiu și două orașe

* o analiză a Ministerului Dezvoltării arată că mai multe localități din Iași nu mai îndeplinesc criteriile demografice legale * Pașcaniul, Târgu Frumos și Podu Iloaiei riscă să fie retrogradate, în timp ce comune precum Miroslava și Valea Lupului pot urca în rang * miza nu e doar administrativă, ci una financiară: salarii, posturi și bugete locale ar putea fi reduse

Ministerul Dezvoltării finalizează o analiză care ar putea rescrie harta administrativă a României. Pe baza datelor ultimului recensământ și a prevederilor Legii 351/2001 privind Planul de Amenajare a Teritoriului Național, aproape jumătate dintre municipiile și o mare parte dintre orașele țării nu mai respectă pragurile minime de populație impuse de lege.

În județul Iași, trei localități sunt direct vizate de posibilitatea unei retrogradări: municipiul Pașcani și orașele Târgu Frumos și Podu Iloaiei. Pașcaniul, cândva un important centru feroviar și industrial, mai are astăzi aproximativ 30.700 de locuitori – cu zece mii sub limita de 40.000 necesară pentru a-și păstra statutul de municipiu. Târgu Frumos are doar 9.597 de locuitori, iar Podu Iloaiei 8.992, ambele sub pragul de 10.000 stabilit pentru localitățile urbane. În cazul unei reclasificări, Pașcaniul ar putea deveni oraș, iar cele două orașe – comune.

În timp ce unele localități pierd populație, altele cresc accelerat. În zona metropolitană a Iașului, comunele Miroslava, Valea Lupului, Ciurea, Tomești și Holboca au devenit adevărate enclave urbane. Miroslava are peste 28.500 de locuitori, Valea Lupului aproximativ 14.500, iar Holboca și Tomești depășesc pragul minim pentru un oraș. În multe privințe, aceste comune funcționează deja ca localități urbane, cu infrastructură, investiții și o dinamică economică care le-ar justifica promovarea.

Primarii și viceprimarii vor avea salarii mai mici

Retrogradarea însă nu ar aduce doar o schimbare de titulatură. Statutul administrativ al unei localități stabilește limitele salariale și numărul maxim de angajați din primărie. Dacă rangul scade, salariile primarului, viceprimarului și ale întregului aparat administrativ se ajustează automat la coeficienții corespunzători noii categorii. De asemenea, bugetele și normele de personal sunt corelate direct cu populația, ceea ce poate duce la restructurări, tăieri de posturi și scăderi de venituri.

Efectele se resimt și în finanțările publice. Statutul de municipiu sau de oraș influențează punctajele în competițiile pentru fonduri guvernamentale și europene. Localitățile retrogradate ar putea pierde acces la programe majore de investiții, iar imaginea lor publică s-ar degrada, descurajând investitorii.

Pe de altă parte, localitățile promovate ar beneficia de avantajele opuse: fonduri mai mari, vizibilitate administrativă sporită și o creștere a atractivității pentru investiții. Miroslava, devenită simbolul expansiunii zonei metropolitane a Iașului, ar putea fi prima comună care își consolidează oficial statutul urban.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a explicat că analiza este una „strict profesională, fără criterii politice”, bazată exclusiv pe datele recensământului. Totuși, discrepanța dintre realitatea administrativă și cea demografică este majoră. În multe cazuri, harta administrativă a rămas blocată în trecut, în timp ce populația s-a redistribuit către zonele periurbane.

Pentru Iași, această evaluare nu este doar un exercițiu birocratic, ci un moment de adevăr. Pierderea unui municipiu și a două orașe ar schimba echilibrul regional, afectând bugete, strategii și percepția asupra dezvoltării județului. În același timp, ar confirma o realitate tot mai vizibilă: viitorul urban al Iașului se construiește nu doar în centrul istoric, ci în jurul lui — în comunele care au devenit, în fapt, orașe.

Dan DIMA