Lista finală a proiectelor pe care România le va finanța prin Programul european SAFE

* sunt menționate explicit tronsoanele de autostradă Pașcani - Siret și Pașcani - Ungheni, ambele considerate strategice pentru mobilitatea pe axa nord și pentru conexiunile transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova * prin includerea acestor proiecte în SAFE, șansele ca ele să fie finalizate până în 2030 cresc considerabil * România primește 16 miliarde de euro prin Programul SAFE

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a avizat luni lista finală a proiectelor pe care România le va finanța prin Programul european SAFE – cea mai amplă schemă de investiții în apărare și infrastructură strategică derulată de Uniunea Europeană. Valoarea totală alocată țării noastre se ridică la 16,68 miliarde de euro, fonduri ce trebuie cheltuite până în 2030, într-un ritm accelerat.

Potrivit deciziei CSAT, 75% din suma totală va fi direcționată către achiziții și producție de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Restul de 25% este rezervat infrastructurii duale – componentă care vizează atât utilizarea civilă, cât și pe cea militară –, fiind menționate explicit tronsoanele de autostradă Pașcani–Siret și Pașcani–Ungheni, ambele considerate strategice pentru mobilitatea pe axa nord și pentru conexiunile transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova.

Una dintre cele mai ferme condiții stabilite pentru proiectele din program este ca minimum 50% din producția de echipamente militare să fie realizată în România. În unele cazuri, procentul va urca la 100%, în special pentru procese de producție catalogate drept critice pentru securitatea națională.

Această abordare urmărește dezvoltarea industriei naționale de apărare, creșterea independenței strategice, reducerea dependenței de importuri, integrarea companiilor românești în lanțurile de aprovizionare europene.

Oficialii subliniază că România are acum „o șansă istorică” să-și reconstruiască industria de apărare, într-un moment în care UE accelerează reindustrializarea domeniului militar.

Lista proiectelor nu este încă definitivă. În următoarele săptămâni, fiecare propunere trimisă de Guvernul României va fi analizată de Comisia Europeană, urmând ca până la sfârșitul lunii ianuarie 2026 să fie emisă aprobarea oficială asupra planului național SAFE.

Odată aprobat planul, România va trebui să demareze rapid procedurile de achiziție, investiții și creștere a capacităților industriale, deoarece termenele de livrare sunt foarte scurte.

Toate proiectele trebuie finalizate cel târziu până în toamna anului 2030, ceea ce impune accelerarea calendarului administrativ și a ritmului de producție.

Pentru a facilita implicarea companiilor românești, Guvernul va lansa o platformă web specializată, gestionată de Cancelaria Prim-ministrului, care va funcționa ca un hub de conectare între producătorii locali și marii furnizori europeni.

Platforma va permite prezentarea programelor finanțate prin SAFE, listarea capabilităților companiilor românești (producție, proiectare, software, prototipare), conectarea directă cu producători mari din UE;

identificarea partenerilor pentru consorții și pentru transfer de tehnologie.

Instrumentul va funcționa ca un mecanism transparent de selecție și integrare în lanțuri industriale, evitând blocajele tradiționale din industria națională de apărare.

CSAT subliniază că dezvoltarea accelerată a industriei naționale este obligatorie, nu doar oportună. Fondurile SAFE vin cu obligația de a crea și extinde fabrici, linii de asamblare și centre de mentenanță pe teritoriul României, atât în sectorul public, cât și în cel privat.

„Creșterea capacităților de producție din România este obligatorie pentru independența strategică a țării și pentru respectarea termenului scurt de livrare a produselor, până în toamna anului 2030”, afirmă CSAT în comunicatul oficial.

Acest lucru presupune investiții noi în parcurile industriale, repornirea unor capacități existente, parteneriate cu companii europene de top,

formarea unei rețele naționale de furnizori.

De ce este important pentru Moldova și zona Iașului

Decizia privind finanțarea capetelor de autostradă Pașcani - Siret și Pașcani - Ungheni are o relevanță majoră pentru regiunea Moldovei:

asigură conexiunea spre vama Siret și spre Ucraina, creează un coridor logistic de interes strategic pentru NATO și UE, consolidează legătura rutieră dintre România și Republica Moldova, ridică șansele finalizării Autostrăzii A8 prin presiunea asupra tronsonului montan.

Prin includerea acestor proiecte în SAFE, șansele ca ele să fie finalizate până în 2030 cresc considerabil. Daniel BACIU