Meșterii populari i-au chemat pe ieșeni la târg, în sunet de bucium

* spre a atrage publicul, meşterii populari au amenajat ateliere și demonstraţii practice, iar vizitatorii, mai ales copiii şi tinerii, au avut prilejul de a afla cum lucrau bunicii sau străbunicii lor

Sunetul grav al buciumului a răsunat din faţa esplanadei Palatului Culturii, ca o chemare din alte vremuri, stârnind curiozitatea celor care au vizitat în weekend zona centrală a orașului.

Conducerea Palatului a organizat, zilele trecute, o nouă ediţie a Târgului Meşteşugarilor, la care au participat peste 60 de artizani, fiecare purtând în mâini şi suflet o moştenire transmisă din generaţie în generaţie. „Este o ediţie aniversară. Se împlinesc 25 de ani de când se organizează Târgul Meşteşugarilor la Iaşi. Această frumoasă iniţiativă aparţine colegilor de la Muzeul Etnografic al Moldovei. În parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi sunt peste 60 de meşteri populari. În cadrul târgului pot fi admirate lucrate în lemn, ceramică, piatră, fier”, a spus Andrei Apreotesei, managerul Palatului Culturii.

Vase de ceramică şi obiecte din lemn, icoane pictate pe sticlă, articole vestimentare tradiţionale din toate judeţele din ţară şi din Republica Moldova au fost expuse pe esplanada Palatului Culturii din Iaşi. „Târgul nu este organizat pentru a redescoperi unele meşteşuguri şi meserii uitate şi dispărute. Nu, menirea unui târg de profil organizat de Muzeul Etnografic este acela de a întreţine interesul”, a spus muzeograful Ovidiu Focşa. 

Sute de persoane au vizitat în aceste zile standurile meşterilor populari veniţi din toată ţara şi din Moldova de peste Prut. „Pentru trei zile am realizat nu numai o atmosferă de lucru şi de comunicare între generaţii pe domeniul meşteşugurilor tradiţionale româneşti. Este o atmosferă de prietenie, o emulaţie familiară. Sunt aici mulţi meşteri din cadrul asociaţiei noastre şi ne bucurăm că în aceste zile au fost elevi interesaţi şi de la atelierele de creaţie populară desfăşurate de asociaţia noastră”, a spus Silvia Cozmîncă, preşedinte Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului.

Spre a atrage publicul, meşterii populari au amenajat ateliere pentru a face demonstraţii practice, iar vizitatorii, mai ales copiii şi tinerii, au avut prilejul de a afla cum lucrau bunicii sau străbunicii lor. „Prin măştile pe care le fac vreau să scot în evidenţă diferite personaje din trecut: baba, moşneagul, dracul, moartea. Faptul că sunt mulţi vizitatori înseamnă că încă mai sunt oameni interesaţi de arta populară”, a spus Bogdan Bârzu, meşter popular. Laura RADU